* Celelalte judeþe ar trebui sã ia exemplul Braºovului
în privinþa pregãtirilor pentru momentul 1 ianuarie 2007, susþine ministrul Anca Boagiu
„Ce aºteptãm de la noi, nu de la Uniunea Europeanã ar trebui sã fie întrebarea care sã ne preocupe acum, în pragul aderãrii“, a spus ministrul integrãrii europene, Anca Boagiu, la simpozionul „Locul ºi rolul Braºovului în Uniunea Europeanã“. Evenimentul organizat sîmbãtã, din iniþiativa senatorului PNL Nicolae Vlad Popa, a fost o premierã la nivel naþional ºi a reunit aproape toatã „crema“ politicii ºi administraþiei publice braºovene. Au fost prezenþi prefectul Aurelian Danu, primarul George Scripcaru, subprefectul Szakal Andras, deputaþii Ioan Ghiºe, Gheorghe Gabor ºi Ion Dumitru Puchianu, alãturi de directori ai instituþiilor publice deconcentrate, reprezentanþi ai sindicatelor ºi ai societãþii civile, profesori universitari, consilieri locali ºi primari din localitãþile învecinate. O absenþã de marcã a fost cea a reprezentanþilor Consiliului Judeþean. În timpul dezbaterilor a venit ºi consilierul prezidenþial Theodor Stolojan.
Braºovul, lãudat
Anca Boagiu a lãudat Braºovul ºi pe edilii sãi, pentru crearea Agenþiei Locale de Dezvoltare Durabilã, adoptarea Agendei locale 21, dar ºi pentru iniþiativa de a realiza un program de dezvoltare pe termen mediu ºi lung. Fundamentat cu proiecte, acesta nu poate decît sã conducã la atragerea de resurse financiare din fondurile structurale ºi de coeziune. „Toatã lumea viseazã sã ajungã la acest butoi cu miere, dar nimeni nu vrea sã-ºi imagineze cã statul îºi pierde orice fel de responsabilitate în a face proiecte ºi a inventa programe. Statul mai are o singurã responsabilitate, aceea de a urmãri realizarea proiectelor de dezvoltare care vin de la nivel local ºi regional. Responsabilitatea se transferã la nivelul localitãþilor ºi regiunilor. Ceea ce s-a întîmplat la Braºov este dovada clarã cã aici este conºtientizatã aceastã rãspundere ºi cã cetãþenii au investit voturile în aleºi care le reprezintã interesele ºi le construiesc viitorul“, a afirmat ministul integrãrii. Boagiu a accentuat faptul cã toate localitãþile trebuie sã aibã strategii de dezvoltare durabilã, iar din îmbinarea lor sã rezulte o strategie la nivel regional. Ministrul a îndemnat factorii de decizie braºoveni sã-ºi preia rolul de lideri la nivel regional: „Sînteþi în fazã avansatã faþã de celelalte judeþe ºi n-are rost sã-i lãsaþi pe ceilalþi sã se chinuie sã descopere roata“.
Sãgeþi
cu þintã precisã
Oficialul guvernamental a þinut sã-i critice pe unii politicieni, „fie ei parlamentari sau viceprimari“, „care n-au înþeles cã responsabilitatea integrãrii este a tuturor ºi care sînt preocupaþi de teme nerealiste“. Fãrã sã-i nominalizeze, Anca Boagiu a spus cã este vorba despre „declaraþii deºãnþate ale unor oameni frustraþi ºi dezocupaþi“. „Toatã aceastã cotcodãcealã publicã, ofense, injurii nu conduc decît la o singurã imagine: cã aceºti oameni n-au treabã. Pe de altã parte, cred cã ei nu ºi-au atins niºte obiective ºi atunci singurul lor scop este sã vorbeascã în van. Dacã ne uitãm la comunitãþile pe care le reprezintã, cred cã rolul lor ar fi sã-ºi facã treaba acolo, nu sã cotcodãceascã toatã ziua pe ecranele televizoarelor ºi sã creeze o imagine cît se poate de proastã pentru toþi politicienii din România“, a susþinut ministrul integrãrii. Deºi Boagiu a refuzat sã fie mai concretã, se poate deduce cã unul dintre cei criticaþi este viceprimarul Bucureºtiului, Ludovic Orban, care n-a fost iertat pentru declaraþiile sale despre femeile din politica româneascã.
Legislaþie
armonizatã
Ministrul a menþionat cã legislaþia româneascã este armonizatã în acest moment, în proporþie de 95%, cu cea a Uniunii Europene. Ceea ce rãmîne de fãcut pînã la 1 ianuarie 2007 este o bunã punere în practicã a legilor adoptate, care implicã ºi punerea în practicã a structurilor nou-create. Anca Boagiu a spus cã România a scãpat de pericolul neaderãrii la 1 ianuarie 2007: „Sper ca pînã la sfîrºitul anului sã putem spune cã avem toate structurile operaþionale“. O problemã pe care România trebuie s-o rezolve este creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor europene. Referindu-se la fondurile de preaderare pe programele PHARE ºi Sapard, Anca Boagiu a acuzat faptul cã în intervalul 2000-2004 multe proiecte au primit finanþare pe criterii politice.
Critici la adresa agenþiilor de dezvoltare
• Organizarea simpozionului a fost precedatã de realizarea unui sondaj vizînd stabilirea prioritãþilor pe care Braºovul le are în perspectiva integrãrii în Uniunea Europeanã. Una dintre concluziile sondajului, la care au rãspuns directorii instituþiilor publice braºovene, a fost cã se impune modificarea regiunilor de dezvoltare, avînd în vedere cã judeþul nostru este cuprins într-o regiune care nu-l avantajeazã. Anca Boagiu a explicat cã o astfel de modificare nu este posibilã pînã cînd þara noastrã nu devine membru cu drepturi depline al UE. Ba mai mult, lobby-ul fãcut de unii politicieni în ideea modificãrii regiunilor de dezvoltare a adus deservicii þãrii noastre la Bruxelles. „UE a pompat bani mulþi în regiunile de dezvoltare ºi aºteaptã sã obþinem beneficii maxime de pe urma lor. Dacã eºti stat membru, poþi sã faci astfel de modificãri, fie în 2009 cînd se vor schimba directivele, fie la încheierea exerciþiului bugetar 2007-2013. Acest subiect nu trebuie sã fie pe agenda noastrã în acest moment“, a spus Boagiu. Totuºi, ea nu s-a ferit sã critice prestaþia agenþiilor ºi consiliilor de dezvoltare din cadrul regiunilor, a cãror activitate a fost politizatã. „Agenþiile de dezvoltare regionalã ar trebui sã uite cã existã politicã în România ºi sã-ºi exercite rolul tehnic pe care-l au. ªtim cã multe proiecte au fost alese pe sprînceanã spre a primi finanþare“, a menþionat ministrul. Ea i-a dat dreptate primarului George Scripcaru, care s-a arãtat nemulþumit de faptul cã Braºovul a accesat prea puþini bani de la Agenþia 7 Centru.
Riscurile integrãrii
• Ministrul integrãrii a atras atenþia cã intrarea în Uniunea Europeanã nu va însemna automat „lapte ºi miere“ pentru români. „Vor fi schimbãri, dar nu atît de radicale ca sã motiveze panica. Beneficiul integrãrii este dezvoltarea economicã ºi socialã, cea pentru care ne luptãm de 16 ani. Integrarea aparþine românilor, nu politicienilor ºi e un rezultat al muncii pe care fiecare român a depus-o în ultima perioadã“, a explicat Anca Boagiu. Riscurile la care ne expune integrarea sînt legate de efectele negative pe care le poate avea neadaptarea noastrã la noile reguli impuse. „IMM-urile pot sã disparã dacã nu se adapteazã la condiþiile de mediu, dacã nu-ºi retehnologizeazã afacerile, dacã nu-ºi pun un management bun, care sã le aducã profit ºi sã le propulseze pe piaþa europeanã. Se pot pierde locuri de muncã, dacã lucrezi la o societate care nu se adapteazã exigenþelor ºi dã faliment. Poate sã existe un risc pentru fiecare dintre noi în ceea ce priveºte gestionarea fondurilor structurale ºi de coeziune, adicã sã cotizãm la bugetul naþional ºi la cel european, dar sã nu se întoarcã la noi aceastã investiþie, prin incapacitatea de absorbþie a fondurilor. Totuºi, cred cã acest lucru nu se va întîmpla“, a spus ministrul.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!