* Duminică, ortodocșii celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului
Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vestește Paștele, au loc cu o săptămînă înainte de acesta și celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului.
Duminica Stîlparilor
În lucrarea Zile și mituri. Calendarul țăranului român, Ion Ghinoiu observă că, în timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiței romane a florilor, Flora, creștinii suprapunînd acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit și Duminica Stîlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetației.
Prima consemnare, în secolul al IV-lea
Prima mențiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea și este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paștilor. La români, importanța sărbătorii este sporită de interdicțiile de muncă și sacrificiul ritual al peștelui, denumit Dezlegarea la pește. Pentru creștini, peștele - ihtios în greacă - este un simbol hristic. La semnificația veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcții și semnificații noi, legate de cultul moșilor și strămoșilor, pomeni, curățarea mormintelor etc.
Legenda spune
Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plîngînd, și-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oțel și a plecat să-și găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă și a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvîntat-o să nu poată fi făcuți cărbuni din lemnul ei și să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi, oamenii duc la biserică flori și ramuri de salcie, pentru a fi sfințite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii și al fertilității, se ating vitele și copiii mici, ca să crească și să înflorească precum salcia. Ramurile sfințite se pun apoi la icoane sau deasupra ușii și sînt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfințită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mîțișori de salcie sfințită nu va suferi de dureri de gît.
De Florii, masa
trebuie să fie întinsă
Salcia se folosește și în scopuri comerciale: animalele, înainte de a fi duse la tîrg la vînzare, trebuie atinse cu salcia, pentru a atrage cumpărătorii. Mîțișorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile și grindina. Vara, cînd vremea este urîtă, se pun mîțișori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele și fulgerele. Se spune că cine înghite un mîțișor sfințit va fi sănătos și ușor ca și florile de salcie. În această zi nu se muncește, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănîncă pește, fiind dezlegare de pește. Este și o zi de pomenire a morților, cînd se curăță mormintele și se pun ramuri de salcie pe acestea. Se spune că în această zi morții așteaptă la porțile raiului. În legătură cu prevederile meteorologice, se spune că dacă se aud broaștele cîntînd pînă la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. Se mai spune că așa cum e vremea de Florii, așa va fi și de Paște.
Floriile în lume
În unele zone ale țării, în ziua de Florii se scoate mărțișorul făcut cadou la 1 martie și se agață într-un măceș sau într-un pom înflorit, se aerisesc hainele etc. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi. Adaptările se datorează condițiilor diferite în care trăiesc popoarele, dar esența vegetală este aceeași. Semnificația creștină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrînd în oraș călare pe un măgar întîlnindu-se frecvent în pictură.
Obiceiuri de Florii
De Florii, elementele creștine și precreștine se îmbină în mod fericit, rezultînd tradiții și obiceiuri extrem de pitorești.
Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune cînd se apropie de preot.
Acum se aerisesc hainele și zestrea.
Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui le iau și le folosesc în farmecele de dragoste și sănătate.
La miezul nopții se fierbe busuioc în apă. Se pun canafi de la prapurile folosite la înmormîntarea unei fete mari, iar dimineața fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos și strălucitor ca firele de la prapuri. Ce rămîne se toarnă la rădăcina unui păr în speranța că băieții se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
Dacă cineva îndrăznește să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată și sfințită, riscă să albească.
Se dau cîteva ramuri de salcie la vite ca să mănînce, iar livezile și viile sînt împodobite ca să dea roade bogate.
Tradiția mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.
Florii în Schei
Duminică, de Florii, la bisericile din Schei sînt comemorați junii plecați pe drumul fără de întoarcere. Pentru asta, grupurile de juni se pregătesc cu mult timp înainte. Strîng fonduri și contribuie cu produse alimentare pentru ca totul să fie după datină. De Florii, sînt pomeniți toți junii morți, chiar dacă unii dintre cei decedați nu mai au pe nimeni în viață. În ziua de Florii se aduce la biserică o colivă mare și vin. După slujba religioasă, bucatele sfințite sînt împărțite celor prezenți în biserică. La prînz, junii se întîlnesc în jurul unei mese întinse. Nimeni nu mănîncă nimic din cele pregătite, pînă cînd preotul nu sfințește bucatele. Membrii grupului de juni stau în jurul meselor și deapănă amintiri despre cei dragi, care nu mai sînt printre ei. Tot cu această ocazie se schimbă vătaful și se aleg armașul mic și sutașul.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!