* El a venit sîmbătă la Brașov, pentru a le mulțumi revoluționarilor brașoveni care au intrat în greva foamei pentru a-l susține la conducerea Colegiului CNSAS
Este sîmbătă. La sediul Asociației Luptătorilor Răniților și Urmașilor Eroilor din Brașov, fum să-l tai cu cuțitul pe hol și agitație în sala de conferințe. Se schimbă bilețelele pe care sînt afișate numele participanților la conferința de presă. Trebuie respectată o ordine ierarhică. Pînă la urmă, numele lui Constantin Ticu Dumitrescu este încadrat de Dorin Lazăr Maior, președintele Blocului Național al Revoluționarilor și al ALRUE Brașov și de Doru Mărieș, președintele de onoare al Senatului BNR. În spatele lor, pe două rînduri, cîțiva dintre cei peste 100 de greviști ai foamei, purtînd în piept ecusoane care le anunță demersul. Și Lazăr Maior are ecuson. Mai încolo, cîțiva foști deținuți politic. Pe la ora 16.00 apare și oaspetele. Se așază unde își vede scris numele. Nu știe cine este Dorin Lazăr Maior. Sau a uitat. Este o obligație morală, de suflet. Am venit pentru că nu puteam rămîne departe de cei care și-au asumat riscul unui astfel de act. Am venit în primul rînd pentru dînșii. Și pentru a arăta, măcar acum, în ceasul al doisprăzecelea, că dacă între adevărații deținuți politic și adevărații revoluționari ar fi existat o legătură mai strînsă în toți acești ani, alta ar fi fost situația acum, își începe discursul Constantin Ticu Dumitrescu.
Nu demisionează
Mi s-a spus, începînd cu prietenii vechi de aici, de la Brașov și sfîrșind cu mii de telefoane, scrisori, apeluri disperate: «Nu plecați, că asta vor!» Ei bine, în premieră vă declar - și auziți, domnule Băsescu și domnilor de la SRI!, nu plec!, a declarat Ticu Dumitrescu, în aplauzele celor din sală.
Totuși, el și-a rezervat și posibilitatea de a se retrage, dacă va considera că, în ciuda eforturilor pe care le va face, va exista posibilitatea de a se compromite. În clipa în care îmi voi da seama că nu există nici un orizont de speranță, va trebui atunci să întrunesc mass-media și să spun «Nu am ce face, nu vreau să mă compromit, iertați-mă, asta este situația», a mai spus Dumitrescu.
Lazăr Maior?
Ăsta fiind cine?
Întrebat cum se simte stînd la aceeași masă, cot la cot cu fostul deputat peremisto-pesedist Dorin Lazăr Maior, un personaj destul de controversat de altfel, Ticu Dumitrescu a întrebat mai întîi, cu un mirat Lazăr Maior? Ăsta fiind cine?. A fost lămurit că este vorba de Dorin Lazăr Maior, președintele Blocului Național al Revoluționarilor, pe vremuri, unul dintre înfocații susținători ai lui Ion Iliescu, personaj care a intrat în Parlament ca peremist, apoi a devenit pesedist, iar acum s-a așezat în dreapta sa. Dumitrescu a încercat un răspuns diplomatic: Eu am încercat să îmbrac răspunsul în sublinierea «adevărați revoluționari». Eu nu voi face jocul nimănui. Nu voi reprezenta pe nimeni care nu are identitatea și meritul de a reprezenta ceva. Am venit aici pentru greviștii foamei. Dar, la modul general, subliniez că nu fac jocul nimănui, nu reprezint pe nimeni care n-are demnitate.
Ion Iliescu - blestemul și povara acestei țări
Întrebat dacă este de părere că excluderea lui Iliescu din PSD, punctul central al demersului revoluționarilor care de mai bine de două săptămîni au intrat în greva foamei, ar duce automat și la demersuri pentru aflarea adevărului despre Revoluție, Dumitrescu a declarat: Vă pot răspunde ca fost om politic, pentru că în situația în care sînt acum, cea de demnitar, n-aș avea voie să dau răspunsul acesta. Eu l-am numit întotdeauna pe domnul Ion Iliescu «blestemul și povara acestei țări». Asta spuneam înainte de a depune jurămîntul. Acum nu mai pot face această afirmație. Dar nu este singurul și sigur că sînt mulți care la ora actuală sînt poate tot atît de periculoși cum a fost el. Dar, această problemă este în primul rînd a revoluționarilor. La baza răspunsului stă ceea ce ei își doresc mai departe.
Altă organizare la CNSAS
Ticu Dumitrescu a explicat că aflarea adevărului și demascarea unor figuri importante din viața publică actuală care au făcut parte din fostul sistem de represiune sînt greu de făcut în actuala formulă de funcționare a CNSAS. Eu consider că sistemul acesta de tip colegiu este compromis, a spus el. De aceea, a propus adoptarea unei formule de funcționare mai apropiată de modelul german, unde direcția de investigare cercetează dosarele, le prelucrează și emite un document de constatare care este apoi publicat în Monitorul Oficial, fără ca în acest proces să intervină interesele politice care apar la noi, din cauza reprezentării pe criterii politice în Colegiul CNSAS. În scrisoarea pe care am trimis-o tuturor partidelor, în 10 martie, le-am adresat rugămintea să trimită oameni cu care să formăm o echipă departe de orice interes politic. Acest lucru nu s-a realizat, este foarte clar. Și atunci, propun opiniei publice să-mi susțină ideea de a organiza CNSAS-ul ca în Germania: întărim rolul serviciului de investigații, al celor tineri, care nu sînt tributari nimănui și nu se tem de nici un șantaj, iar cei care vor trece în revistă aceste hotărîri să fie un directorat de 3-4 persoane, din oameni care s-au făcut cunoscuți în fața opiniei publice, a explicat el. Directoratul ar urma să fie numit de Președinție, la nominalizarea Guvernului.
Cum gîndea Turianu
pe vremea lui Ceaușescu
Consecvența liniei politice generale promovate în acest domeniu se remarcă și cu prilejul ultimelor evenimente politice - plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1 și 2 iunie 1982, Conferința Națională din 16-18 decembrie 1982 (...) - cu care ocazii secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat rolul care revine organismelor democratice, maselor populare, în adoptarea măsurilor pentru întărirea ordinei și disciplinei.
Fragment din lucrarea Reeducarea prin muncă,
semnată de Cornel Turianu, actualul președinte CNSAS
Radicalismul pe care noi îl abordăm în această acțiune pe care o facem este îndreptățit, pentru că Ion Iliescu - în 1989, începînd din 22 decembrie, după ce Comitetul Central al partidului comunist a fost cucerit, după ce dictatorul a fugit - ne-a dat gloanțe. Gloanțele acelea au ucis oameni. Dacă atunci el a spus «ori eu, ori ei», acum îi spunem noi «ori noi, ori el».
Doru Mărieș, președintele senatului de onoare al BNR
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!