* Peste 150 de clădiri din Brașov fac parte din cele cu risc seismic ridicat * Patru dintre acestea pot cădea la primul cutremur cît de cît serios * Blocul condamnat * Nepăsare la București
Peste 150 de clădiri din municipiul Brașov sînt considerate a fi cu risc seismic ridicat. Cu alte cuvinte, reprezintă un real pericol pentru locatarii lor în caz de cutremur. Mai grav este că pe această listă figurează - și este apreciat ca urgența nr. 1 - un bloc cu zece etaje, cu 120 de apartamente. Sumele necesare pentru consolidarea acestor clădiri se ridică mult peste 100 miliarde lei. Bani care nu există. De altfel, nu există bani nici măcar pentru expertizarea riscului seismic.
Fără bani
S.C. RIAL are în administrare circa 3.000 de locuințe, din care majoritatea au suferit degradări din cauza acțiunii timpului, din cauza seismelor, din cauza modificărilor interioare. Ca administrator, ar trebui să intervenim pentru menținerea acestora în stare de siguranță și exploatare. Majoritatea acestor imobile se află în centrul istoric, unele sînt case vechi de 300 - 400 de ani. Noi am inventariat aceste clădiri, am informat Consiliul Local și Primăria în legătură cu situația existentă, dar și cu necesarul de fonduri. Pentru că RIAL, din chirii între 100.000 și 450.000 lei pe lună, nu poate asigura finanțarea necesară unor asemenea lucrări, a declarat Sorin Păltînea, administrator unic al SC RIAL SRL. Există un grup de 20 de locuințe expertizate, dar în urmă cu mai bine de cinci ani. Numai pentru acestea suma necesară intervenției pentru consolidare se ridică la 40 miliarde lei.
Lista neagră
Patru dintre imobilele Brașovului sînt socotite a fi cu risc maxim în cazul unui seism semnificativ. Primăria Brașov consideră că aceste imobile sînt cuprinse în zona de risc maxim. Între ele figurează și două blocuri: cel de pe Neptun nr. 13, un bloc cu patru etaje și, mult mai grav, un bloc cu 10 etaje, pe Mircea cel Bătrîn nr. 45, blocul nr. 39, bloc cu 120 de apartamente, în care locuiesc cîteva sute de suflete. Administrația locală a întreprins toate demersurile legale pentru obținerea fondurilor necesare consolidării acestor patru imobile din prima urgență măcar, numai că nici în bugetul pentru 2005 și nici în cel pe anul în curs Ministerul Lucrărilor Publice nu a alocat nici un leu Brașovului pentru așa ceva, afirmă Sorin Toarcea, purtător de cuvînt al Primăriei Brașov. Celelalte două imobile din zona de risc maxim sînt situate pe Republicii nr. 49 și Armata Română nr. 35. Un bloc similar, cu 10 etaje, considerat de mare risc seismic era și în cartierul Simeria, din Sfîntu Gheorghe. Bloc consolidat la timpul potrivit.
Soluția demolării
În multe dintre aceste situații ar fi mai ieftin să demolăm și să construim din nou decît să consolidăm. Și ar fi și mai sigur din punctul de vedere al rezistenței clădirii. Desigur, există un aspect deloc de neglijat: multe dintre aceste clădiri sînt monument istoric. Ar fi o soluție, să se păstreze fațada și să se conserve, iar în spate să se edifice construcția modernă. În multe locuri din Germania s-a procedat în acest fel, declară Costel Petrișor Berlin, consilier tehnic la RIAL. Desigur, decizia aparține Consiliului Local. Și - în cazul clădirilor monument - și celor de la Patrimoniu și Cultură. Chit că la ora actuală este imposibilă: nu ai unde muta persoanele ce vor fi demolate și nici nu există un cadru legal pentru rezolvarea problemei locatarilor proprietari. Și nu sînt nici bani: nici pentru demolare-construcție, nici pentru consolidare, pentru nimic. Există doar un cadru legislativ, suficient de vag însă, care vorbește despre obligativitatea de a consolida clădirile cu risc seismic. Fără a garanta însă și finanțările necesare.
Bomba biologică
Imobilul de pe Strada de Mijloc 28 este unul vechi. Un corp de casă datează din 1910, altul de pe timpul Mariei Tereza. A fost han, pe vremea aia. Că e casă cu risc de cutremur, mă rog, o fi, nu știu eu prea bine cum stă treaba, dar ce este mai rău e că avem o ciupercă care a umplut pivnița. Mergeți să vedeți, este mucegaiul ca zăpada acolo!, spune unul dintre locatari Este o ciupercă xilofagă, extrem de periculoasă. Aceasta afectează în timp strucutura de rezistență a imobilului, distruge tot ce este grindă lemnoasă. Ceea ce este însă și mai grav este că această ciupercă afectează sănătatea oamenilor. Or, cu așa ceva nu este de glumit. Noi, RIAL-ul, nu putem face nimic în acest sens, Direcția de Sănătate Publică ar trebui să procedeze la o tratare chimică antifungică a locuinței și a subsolului. Și nu ar trebui amînat pentru că există riscul ca această ciupercă să se întindă și la imobilele învecinate, afirmă Costel Petrișor Berlin. Lucrarea ar costa circa 300 de milioane.
Casa
care se scufundă
Este monument istoric și este situată pe Apollonia Hirscher nr. 9. O parte a clădirii se scufundă încet, dar sigur, podelele și planșeul sînt deja în pantă. Nu știu cît o să mai putem rezista în aceste condiții. Vedeți, mi-am renovat de curînd, dar deja crapă totul. Nu cerem ca RIAL să ne facă nouă în case, ci să consolideze clădirea. Atît. Sîntem oameni gospodari, vedeți cum întreținem totul, dar consolidarea este peste puterea noastră. Plus că aici sînt 14 familii de chiriași și dar 10 de proprietari, spune Mioara, una dintre locatare. Imobilul prezintă, dincolo de coborîrea lui în pămînt, crăpături prin care bagi pumnul. Casa datează de la 1723. Valoarea de expertiză a lucrării se ridică la 670 milioane lei. Dar la nivelul anului 1994. Dincolo de devalorizarea leului, la actualele costuri se adaugă și cei de 12 ani de continuă degradare. Casa este pusă pe lista de priorități, dar asta nu încălzește pe nimeni. Bani tot nu sînt pentru lucrările de consolidare. Cel puțin nu acum.
Blocul-capcană
Blocul de pe Mircea cel Bătrîn nr. 45 (bloc 39), adăpostește, între zidurile sale, cîteva sute de suflete. Sînt 120 de apartamente. Între două dintre scările sale există, de la cutremurul din 1986, agravată însă la cele din 2004 și 2005, o fisură care se ridică vertical cam cît ține blocul. Este punctul în care, la cutremur, cele două scări ale blocului, adăugite una alteia, s-au bătut cap în cap. La cutremurul ăl mare, din 77, am fost surprins pe balcon. Vedeam cum se mișcă blocurile și nu îmi venea să cred. Bineînțeles că nu sînt liniștit cînd văd fisura asta imensă, spune unul dintre locatari.
Blocul este pe lista noastră și este considerat prioritatea nr. 1. Dar, deocamdată, nu s-au obținut finanțările necesare, declară Sorin Toarcea.
Soluții la îndemînă
Cert este un lucru: structura de rezistență a peste 150 de imobile din Brașov este afectată. Cel puțin atîtea cazuri se cunosc. Sînt locuințe cu risc seismic. Adică imobile care pot cădea în capul locatarilor la primul cutremur mai serios. Situația este cunoscută. De făcut nu se poate face însă nimic. Nu sînt bani. Nu acum. În plus, situația juridică este suficient de încîlcită pentru a da și mai tare lucrurile peste cap: unde sînt imobile revendicate sau notificate nu se poate face nimic pînă nu se lămuresc pe deplin lucrurile. În cazul imobilelor în proprietate privată, sarcina consolidării revine proprietarilor. Dacă nu au bani, se pot prăbuși liniștiți. Apoi, dacă, Doamne ferește, se întîmplă așa ceva și mai și supraviețuiesc, vor mai avea de plătit și distrugerile făcute de casa lor care s-a surpat. Iar acolo unde proprietar e municipiul, deocamdată banii sînt departe de a fi suficienți. Deși ar fi și o soluție extrem de simplă și deloc costisitoare, la îndemîna Ministerului Lucrărilor Publice: amplasarea unor panouri pe care să scrie: Atenție, în caz de cutremur cade!
Lista neagră a imobilelor ce trebuie
consolidate în regim de urgență
Constantin Brîncoveanu nr. 12, Republicii nr. 51, Apollonia Hirscher nr. 9, Castelului nr. 34, Castelului nr. 42, Castelului nr. 68, Lungă nr. 87, Mureșenilor nr. 9, Nicolae Bălcescu nr. 51, Piața Sfatului nr. 8, Poarta Șchei nr. 17, Republicii nr. 21, Hans Beckner nr. 4, Podul Crețului nr. 106, După Iniște nr. 73, Dobrogeanu Gherea nr. 16 (zid de sprijin), Poarta Șchei nr. 18, Piața Sfatului nr. 28, George Barițiu nr. 26, De Mijloc nr. 28. Acestora li se adaugă cele patru imobile cu risc seismic major: Republicii nr. 49, Armata Română nr. 35, Mircea cel Bătrîn nr. 45 și Neptun nr. 13.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!