* Pe ultima sutã de metri, în România
s-a înþeles cã sistemul centralizat de
termoficare nu poate funcþiona decît cu investiþii importante în retehnologizare
„Trebuie o analizã realistã a fiecãrui sistem de termoficare - iar în cazul Braºovului, putem vorbi de retehnologizarea întregului CET ºi transformarea lui în principalul furnizor de energie termicã ºi electricã. Sau putem vorbi de un sistem de deservire eficientizat al CET-ului, ºi sã vorbim de retehnologizare pe motoare pe gaz în cogenerare, ceea ce ar fi o soluþie eficientã“. Acestea ar fi concluziile exprimate de prefectul Aurelian Danu în urma primei zile de discuþii în cadrul întîlnirii dintre COGEN România - asociaþia profesionalã a producãtorilor ºi de energie electricã ºi termicã în cogenerare - ºi omologii danezi, în speþã DBDH. Întîlnirea are loc la hotelul Aro Palace ºi se bucurã de prezenþa ambasadorului Danemarcei, Ole Lisborg.
Energie din gunoaie
„Marea noastrã problemã este creºterea preþului la gaz. Consider cã acest schimb de experienþã între COGEN ºi DBDH, între România ºi Danemarca, este foarte util. Potenþialul de termoficare din România ºi de utilizare a surselor regenerative este foarte mare ºi, atunci, sã nu implementãm un «model danez» în România, pentru cã numai aºa putem oferi consumatorilor noºtri preþuri competitive?“, s-a întrebat retoric preºedintele COGEN România, Mihai Bãlan. Chiar ºi primarul George Scripcaru s-a arãtat uimit de modelul danez. „Experienþa danezã aratã cã un sistem centralizat bine pus la punct, eficientizat din punct de vedere tehnologic, cu un randament foarte bun, duce la scãderea costurilor ºi, normal, a preþului plãtit de populaþie“. Primarul s-a declarat foarte impresionat de sistemul centralizat de încãlzire dintr-un oraº danez pe care l-a vizitat, afirmînd cã „nici la Prodlacta nu este atît de curat ca la CET-ul din Holstebro“. „Foloseºte absolut orice pentru a produce energie termicã pentru încãlzirea populaþiei. Doar piatra nu se arde acolo. În rest, orice deºeu menajer, chiar ºi bãlegarul sau paiele care rezultã în urma recoltei se folosesc ca produs pentru producerea agentului termic“, a amintit Scripcaru. Potrivit datelor oficiale, în Danemarca sînt 400 de localitãþi termoficate, faþã de 67 în România.
A început
rentabilizarea
CET Braºov
În strategia de dezvoltare a sistemului de termoficare a oraºului Braºov sînt prevãzute cîteva proiecte de bazã care, potrivit directorului CET Braºov, Mircea Paraschiv, ar redresa într-un ritm foarte rapid întreaga situaþie economicã a CET-ului. „Este vorba de aproximativ 500 miliarde lei vechi. Lucrãrile se pot executa în maxim doi ani ºi am ajunge la parametri de funcþionare la standard european, dar cu niºte investiþii care, dacã erau pornite cu 10-12 ani mai devreme, nici nu se simþeau. În momentul de faþã sîntem obligaþi sã facem acest pas, pentru cã preþul la gaz creºte, preþurile la cetãþean cresc ºi ele, ºi sîntem obligaþi sã fim eficienþi. Legea pieþei nu iartã pe nici unul dintre noi“, a declarat Paraschiv. Investiþiile includ retehnologizarea CET-ului, realizarea magistralei de interconexiune nord-sud, reabilitarea reþelelor pe toatã suprafaþa Braºovului, la punctele de distribuþie ºi centralele termice. Pentru magistralã, CET face deja achiziþii, iar în acest an, dacã va avea fonduri, va trece chiar la execuþie. „Punctele de distribuþie le-am retehnologizat, avem echipamentele, continuãm cu montarea, la centrale - avem banii, vom achiziþiona echipamentul anul acesta ºi vom trece la montare, iar pentru reþele, în jur de 60 de miliarde din banii care ne vin anul acesta, sînt prevãzuþi pentru reabilitare reþele de recirculare ºi magistrale“, a explicat Paraschiv. Reabilitarea reþelelor va fi realizatã cu precãdere în cartierele „cu probleme majore“, mai ales Rãcãdãu ºi Astra.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!