* La Muzeul „Casa Mureºenilor“ s-a deschis o expoziþie de gramofoane, patefoane ºi cutii muzicale
„Iubesc femeia,/ De dor nebunã,/ Femeia brunã...“. Are 129 ani ºi funcþioneazã încã. Ca pe vremea cînd tinerii de odinioarã se strîngeau în jurul lui ºi ascultau ultimele noutãþi aduse de la Bucureºti sau Iaºi, acele tangouri cu tremolo inconfundabil, cu o bucurie melancolicã. „Unde stai, pe ce strãduþã?“, „Ce faci astã searã tu?“, „Mînã, birjar“, „La fereastra unde doarme o pisicã“, „Zaraza“ sînt ºlagãrele de odinioarã care, deºi au fost conservate ºi pe suport digital, cel mai frumos sunã ieºite chiar de sub acul patefonului, cu acel fîºîit al epocii ºi cu o sensibilã încãrcãturã afectivã.
„Tonomatul
cu amintiri“
Automatele muzicale expuse la Muzeul „Casa Mureºenilor“ sînt tot felul de aparate din vremea primelor înregistrãri ale vocii umane. Cutii muzicale din secolul XIX, patefoane, gramofoane, discuri de ebonitã sau de vinil, fotografii ºi bijuterii de început de secol XX. Toate compun atmosfera de altãdatã, a charlestonului, foxtrotului ºi jazzului. Expoziþia poate fi vizitatã pînã în 5 mai, „Tonomatul cu amintiri“, cum este intitulatã originala colecþie, invitîndu-i pe braºoveni la o incursiune în timp nu numai prin întîlnirea cu obiectele de muzeu, ci ºi prin ocazia unicã de a le auzi umplînd încãperea cu melodii vechi. Pentru cã toate sînt funcþionale, iar discuri vechi existã din belºug, peste 2.500. Aparatele muzicale mecanice fac parte din patrimoniul Muzeului ªtiinþei ºi Tehnicii „ªtefan Procopiu“ din Iaºi, dar ºi din colecþia Muzeului „Casei Mureºenilor“.
Cutii muzicale
cu manivelã
Odatã trecut pragul expoziþiei de automate muzicale, poþi urmãri evoluþia în timp a mijloacelor de înregistrare ºi redare a sunetului. În funcþie de suportul care conþine programarea melodiei, aparatele funcþioneazã cu cilindru cu ºtifturi, disc, bandã sau cartelã perforatã. Cutiile muzicale înregistrau muzica pe cilindru cu ºtifturi ºi erau acþionate cu manivelã, pe principiul mecanismului de ceasornic. Cutiile muzicale erau în vogã pe la 1900. Una dintre cele expuse în Braºov a fost construitã în strãinãtate, la comanda unei familii de români. De aceea, melodiile pe care le „ºtie“ sînt pur româneºti: „Hora numãrul 10“ sau „Dragã bãieþele“.
Patefoane
made in Braºov
Aristoanele fãceau înregistrãri prin perforare pe discuri din carton sau metal ºi erau folosite la sfîrºitul secolului XIX. Printre aparatele cu înregistrare directã a sunetului incluse în traseul expoziþional sînt ºi fonografe, gramofoane cu disc de ebonitã ºi patefoane. Cele mai multe gramofoane sînt produse în Anglia. Patefonul de salon marca „His Master’s Voice“, fãcut în 1920, afiºeazã cunoscuta siglã, un cãþel cu urechile ciulite cãtre pîlnia patefonului. Sînt ºi patefoane de masã, tip cabinet sau tip valizã, cum sînt cele fabricate la uzina Metrom Braºov, în 1948 ºi 1950. Cea mai „tînãrã“ piesã expusã este pick-up-ul portabil marca Electronica, produs în URSS, în 1960.
Melodii de amor
cu dedicaþie
„Piesele au fost restaurate ºi puse în valoare prin intermediul acestei expoziþii. «Tonomatul cu amintiri» a cãlãtorit prin mai multe oraºe ale þãrii, în ultimii doi ani. Are ºi un scop educativ, mai ales pentru tînãra generaþie, care doar a auzit de celebrele patefoane“, explicã dr. Monica Nãnescu (foto). Braºovencele care vor vizita astãzi expoziþia de la Casa Mureºenilor vor fi rãsfãþate cu discuri de ebonitã cu cîntece de dragoste. O muzicã romanticã, pentru cea mai romanticã zi.
Istoria sunetului
1877 - Charles Cross descrie detaliat paleofonul, un dispozitiv capabil sã înregistreze ºi sã reproducã fenomenele acustice.
1878 - Thomas Alva Edison breveteazã un sistem similar, fonograful.
1888 - Emil Berliner fabricã gramofonul.
1933 - Firma britanicã EMI (Electric and Musical Industries) produce primele discuri stereofonice.
1934 - Primul disc de ebonitã realizat în România, la Bucureºti. Fabrica s-a numit la început „Perfection“, apoi Homecord, Cristal, iar din 1938, Electrecord.
1935 - BASF din Germania produce benzi magnetice, apoi AEG Telefunken magnetofoane (cîntãrind 50 kg). Principiul teoretic al magnetofonului a fost formulat de englezul Oberlin Smith în 1888 care ºi-a numit aparatul telegrafon.
1948 - Primele discuri din policlorurã de vinil.
1955 - Primul radio cu tranzistori.
1957 - Primul radio de buzunar .
1961 - Firma Philips a pus la punct caseta audio.
1958 - Firma francezã Cabasse a realizat primele boxe.
1979 - Primul Walkman (minicasetofon cu cãºti). A fost inventat de Akio Morita, preºedintele firmei Sony.
1979 - Philips (Olanda) ºi Sony (Japonia) au anunþat realizarea discului compact (CD), comercializat abia din 1983.
1996 - În Japonia se vînd primele DVD-player.
2000 - Primele sisteme DVD recordable.
Înregistrãri celebre
1899 - Enrico Carusso - înregistrare pe cilindri Pathe.
1903 - Opera completã „Ernani“ de Giuseppe Verdi este imprimatã pe 40 de discuri.
1903 - Primele voci româneºti imprimate pe discuri: Elena Teodorini ºi Hericlea Darclee.
1909 - Prima înregistrare pe disc a unui discurs politic (Winston Churchill).
1928-1949 - Cristian Vasile imprimã sute de discuri, conþinînd ºi melodia Zaraza.
1936 - Maria Tãnase face primele înregistrãri pe disc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!