Cu credinţă în Europa

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Raluca BENGA, 30.04.2004

*La mănăstirea Sîmbăta se dezbate implicarea Bisericii Ortodoxe în problema aderării la UE

Preoţi, profesori universitari şi studenţi la Teologie s-au adunat zilele acestea la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu“ de la Sîmbăta de Sus, pentru a participa la dezbateri pe tema integrării României în Uniunea Europeană. Conferinţele care se desfăşoară în perioada 28 aprilie-2 mai au loc în cadrul programului finanţat prin Phare, „Ortodoxia, parte integrantă din spiritualitatea şi cultura europeană“. Proiectul a fost obţinut de Consiliul Judeţean şi a fost pus în aplicare împreună cu mănăstirea de la Sîmbăta.
Proiect finanţat cu bani europeni
Proiectul îşi propune implicarea Bisericii Ortodoxe în dezbaterea problematicii aderării României la Uniunea Europeană, prin creşterea gradului de sensibilizare, informare şi cunoaştere a reprezentanţilor Bisericii cu privire la UE. „Este al doilea proiect cîştigat de Consiliul Judeţean pe Fondul Europa. Reprezentanţii mănăstirii Sîmbăta au fost de acord să ne sprijine în eforturile noastre de a face cunoscută Uniunea Europeană“, a precizat Mihai Paşcu, coordonatorul proiectului realizat de Consiliul Judeţean.
Invitaţi din Grecia
Reprezentanţii Bisericii s-au adunat în număr mare la acest seminar, la care participă şi preoţi ortodocşi din Grecia. Stareţul Ilarion Urs spune că este onorat că a fost aleasă mănăstirea de la Sîmbăta pentru desfăşurarea acestui eveniment. „Ne bucurăm că mănăstirea noastră a fost aleasă pentru acest început de promovare a Uniunii Europene. Avem şi condiţii pentru a organiza un astfel de seminar, pentru că, anul trecut, am inaugurat Academia de la Sîmbăta, unde se pot organiza aceste sesiuni şi întîlniri la nivel european“, spune stareţul Ilarion Urs.
Academia de la Sîmbăta
• Mănăstirea de la Sîmbăta, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în 1669, a fost ultimul bastion de rezistenţă împotriva catolicizării românilor din Ardeal. În 1785, un general austriac a distrus mănăstirea din temelie. Timp de aproape 200 de ani, lăcaşul a rămas în ruine. În 1927, mitropolitul Nicolae Bălan a refăcut vechea bisericuţă, iar în 1939 au fost aduşi primii călugări. După 1985, actualul mitropolit, Antonie Plămădeală, cel de-al treilea ctitor, a început reclădirea bisericii. Astăzi, aici trăiesc 35 de călugări. Anul trecut, a fost inaugurată o nouă investiţie, Centrul Ecumenic-Academia de la Sîmbăta, o construcţie impunătoare ridicată la iniţiativa Înalt Prea Sfinţitului Antonie Plămădeală. Clădirea este menită să găzduiască seminarii şi conferinţe teologice şi îi poate găzdui pe participanţi în cele 68 de camere ale centrului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: