* Marian Baciu a dat
un spectacol complet
în clubul Deane’s
Marian Baciu a absolvit, în 2003, Universitatea Naþionalã de Artã Teatralã ºi Cinematograficã, secþia Regie- film, în Bucureºti. Colaboreazã cu Club A de un an. Dar o face în stilul propriu. Foarte rar cu actori profesioniºti. Printre spectacolele regizate ºi jucate de el se numãrã „Cea mai puternicã“, „Data-Femeia. Genocid“, „Femeia cãzutã în bãrbat“, „Hell“, „Before breakfast“. În prezent colaboreazã cu regizorul Ioan Cãrmãzan pentru filmul „Bãgãu“, dupã cartea cu acelaºi titlu a Ioanei Bradea.
„Prima iubire“, un text de Samuel Beckett, are darul de a te lecui definitiv de prima iubire. Însã Marian Baciu, un regizor de film care s-a îndreptat spre teatrul neconvenþional, în calitate de actor ºi regizor, îºi face publicul sã rîdã pînã la lacrimi. Aºa s-a întîmplat luni seara, în clubul Deane’s.
O apariþie ºocantã
Locatarii de voie ai barului îºi vedeau nestingheriþi de pahar, cînd un tînãr cu plete, cu privirea pierdutã ºi care se lupta de zor cu un tricou a încercat sã le atragã atenþia strigînd întruna „Hei!, Hei!“. Fãrã prea mult succes la început. Un grup zgomotos de britanici ºi-au dat seama cã este vorba de „un aranjament“ ºi s-au retras, cu halbe de bere cu tot, în separeul alãturat. Toþi, cu excepþia unuia singur. Care a rãmas sã asiste la experimentul ce începuse sub ochii sãi.
Frustrãrile unui tînãr
Textul lui Beckett are o încãrcãturã dramaticã puternicã, iar Marian Baciu a prezentat exemplar frustrãrile unui tînãr dupã moartea tatãlui. Un tînãr care se îndrãgosteºte pentru prima datã. Originalitatea regizorului-actor constã în crearea unui personaj plin de nuaþe, oscilînd între pudoare ºi ameþealã. Un personaj desprins din actualitate, dar care ridicã probleme universal valabile. De aceea, publicul sãu se amuzã, intervine în spectacol ºi se emoþioneazã.
„Uit întotdeauna
ce urmeazã“
Timp de o orã, cît a þinut piesa, Baciu a chemat cîteva fete din public, care au devenit, pe rînd, „prima iubire“. A sãrit ºi pe o masã alãturatã, reuºind sã verse un pahar. ªi-a dus experienþele la extrem. ªi pentru asta a fost chiar „amendat“ de unii spectatori, care nu se jenau sã îi spunã „Acum eºti penibil, bã!“. Însã, fãrã doar ºi poate, Marian Baciu a reuºit sã provoace: la trãire teatralã, la trãire în general. „Acesta e unul din spectacolele în care uit întotdeauna ce urmeazã. E foarte greu sã ai un text al unui mare dramaturg ca Beckett ºi sã interacþionezi cu publicul neîncetat. Dacã aº fi fost într-o salã de teatru, aº fi fãcut la fel, dar ar fi fost mai dificil pentru cã spectatorii sînt mai îndepãrtaþi“, a spus Baciu dupã spectacol.
„N-am priceput o iotã, dar eºti al naibii
de bun!“
„Cireaºa de pe tort“ a venit la final. Singurul britanic care a rãmas sã asiste la spectacol a fost primul care a strigat „iu-bi-re! iu-bi-re!“ atunci cînd Baciu a dat tonul. Apoi a venit cu o halbã de bere ºi a lãsat-o în faþa actorului-regizor, spunînd: „N-am priceput o iotã din ce spuneai acolo, dar eºti al naibii de bun!“
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!