Între palmă şi pumn

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona SUCIU, 27.04.2004

* Anul trecut, peste 800.000 de femei au fost bătute şi umilite de bărbaţii cu care îşi împart casa şi viaţa
* Doar 65 de braşovence au avut curajul să-i dea pe mîna Poliţiei pe soţii bătăuşi

Încearcă să se ferească din calea bărbatului aţîţat de alcool. Prea tîrziu. Îşi simte părul prins în stînsoarea degetelor lui. Ştie că în momentele astea ar fi mai bine să rămînă pe loc. Ca să nu-l înfurie mai rău. Dacă are noroc, scapă doar cu cîţiva pumni peste cap şi-un dos de palmă peste gură. Numai de şi-ar găsi puterea să îndure fără să ţipe. Şi fără să-l roage. Asta îl întărîtă şi mai rău pe omul ăsta, al ei. Şi-atunci loveşte fără să se mai uite unde dă. Fără milă. Pînă cînd oboseşte. Pare o scenă de coşmar, dar pentru multe, prea multe femei din România, e un mod normal de existenţă. Peste 93% dintre femei recunosc că au luat măcar o dată în viaţă o palmă de la un bărbat. Altele suportă bătăi crunte ani în şir, încercînd să ascundă totul. Multe dintre ele ajung pînă la urmă în spital cu faţa mutilată, cu splina sau cu oasele rupte. Nu se duc la poliţie fie pentru că speră că va fi mai bine, fie de ruşine, fie tot de frica soţilor. În 2003, doar 65 de braşovence au depus plîngere împotriva bărbaţilor agresori. În realitate numărul femeilor maltratate este mult mai mare. Pentru că bătutul nevestei, pentru 56% din bărbaţii maturi ai României, este un drept lăsat de natură.
800.000 de femei maltratate
Anul trecut, în România, peste 800.000 de femei au fost maltratate, iar aproape 340.000 de copii au asistat în mod frecvent la scene de violenţă fizică între părinţi. Potrivit aceluiaşi studiu, aproape 18% din româncele de peste 18 ani declară că au fost supuse la cel puţin o formă de violenţă în familie. Statisticile arată că nu există diferenţe între mediul urban şi cel rural. Un studiu al organizaţiilor neguvernamentale, făcut tot anul trecut, arată că doar 1000 de persoane au sesizat sau au cerut sprijin autorităţilor în cazurile de violenţă domestică. La Braşov, doar 65 de femei au avut curajul să-şi înfrunte soţii bătăuşi şi să-i dea pe mîna Poliţiei.
Victime din toate mediile sociale
Victimele violenţei domestice sînt femei de toate vîrstele şi din toate categoriile sociale. Majoritatea suportă ani în şir pumnii bărbatului şi chiar dacă, într-un final, cînd au ajuns la capătul puterilor, depun plîngere, se răzgîndesc pînă cînd cazul ajunge în instanţă. De ce suportă atîtea femei teroarea? Unele speră că bărbatul lor se va schimba, lucru care nu se întîmplă însă. Chiar dacă la o zi după bătaie, soţul bătăuş are remuşcări şi-şi cere iertate. Uneori apare chiar cu cadouri. Şi o vreme e linişte. Pînă la următorul acces de furie sau pînă la următoarea beţie. Alte femei cred că prin sacrificiul lor păstrează familia unită, iar copiii vor creşte mai fericiţi alături de un tată. Fie el şi unul care-i bate pe toţi. Altor femei le e frică că le vor fi luaţi copiii şi-atunci ascund drama din casă. Multe femei nu au curajul să-şi părăseacă bărbatul sau să-l dea pe mîna poliţiei pentru că sînt presate şi dezaprobate de familie sau grupul de prieteni. Altele acceptă bătaia pentru că îşi închipuie că nu se vor putea întreţine singure dacă-şi părăsesc bărbatul. Altora le e teamă de faptul că vor fi urmărite, prinse şi bătute chiar mai rău dacă vor depune plîngere sau vor intenta divorţ.
Există centre speciale
Femeile care sînt victimele unor abuzuri pot primi sprijin şi asistenţă. La Rîşnov există un centru de consiliere şi adăpost pentru femeile victime ale violenţei domestice. Personalul acestui centru, format din psihologi, asistenţi sociali şi sociologi îşi oferă serviciile tuturor femeilor care suferă în familie un abuz fizic, verbal sau emoţional. Braşovencele care se află în această situaţie pot contacta telefonic personalul centrului la numărul 0268/23.17.73. mai mult toate victimele care vor apela la centru beneficiază de confidenţialitate. Adresa acestuia este strict secretă pentru ca bărbaţii să nu le găsească şi le convingă să revină acasă unde vor fi din nou bătute.
Agenţia pentru Familie
Din această lună a început să funţioneze şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, care are ca scop prevenirea şi limitarea fenomenului. La Braşov o filială a instuţiei va funcţiona în cadrul Direcţiei pentru Protecţia Muncii şi Solidarităţii Sociale. Instuţia are ca scop crearea unui cadru legislativ care să apere victimele violenţei domestice, înfiinţarea unor centre speciale pentru combaterea violenţei domestice. „Fenomenul este îngrijorător. Anul trecut numărul cazurilor a crescut alarmant din cauza consumului de alcool. Noul proiect legislativ are cîteva lacune. Aceste centre sînt bune. Dar ar trebui ca mama şi copilul să fie cei lăsaţi în casa lor, iar bărbaţii violenţi să fie obligaţi la tratament în astfel de instituţii“, crede Luminiţa Olteanu, director la DJPDC Braşov.

Braşovence maltratate de soţ

S-a aruncat pe geam
u Cel mai grav caz de anul trecut, este al unei femei din Codlea care s-a aruncat pe geam, de la etajul II ca să scape de bătăile soţului. Dorina Păvăloaie de 33 de ani a fost bătută crunt în noaptea de 7 iulie de soţul ei care a făcut o criză de gelozie. Beat criţă bărbatul a vrut să o înjunghie cu un cuţit. De frică femeia a sărit pe geam. Şi-a fracturat toate oasele bazinului, şi-a rupt mandibula şi a suferit şi o fisură la coloana cervicală. A stat aproape două luni în spital şi a fost supusă la mai multe intervenţii chirurgicale.
Sechestrată în casă
u Acum aproape două luni, o altă femeie a ajuns la spital aprope mutilată de propriul soţ. Crenguţa Stoica a povestit că a fost sechestrată în casă timp de patru zile şi supusă la perversiuni sexuale, drept pedeapsă că a avut curaj să intenteze divorţ după 25 de ani de coşmar. „M-a bătut, m-a supus la tot felul de perversiuni şi m-a ţinut în pielea goală. M-a lovit cu pumnii, cu picioarele şi cu un lemn de la un scaun. Trebuia să am înfăţişare la Tribunal pentru că băgasem divorţ, dar nu am putut să ajung din cauza lui. Mi-a luat geanta cu actele şi toţi banii, mi-a încuiat şi toate hainele“, a povestit femeia. Crenguţa a profitat joi de faptul că bărbatul a plecat să-şi cumpere băutură şi a uitat uşa deschisă. A fugit la o vecină de unde a chemat salvarea.
Luată la pumni
u O altă femeie a fost snopită în bătaie anul trecut de soţul ei, pentru că a îndrăznit să-i spună că vrea să divorţeze. Hermina Erdei e căsătorită de 15 ani. Soţul nu a suportat ideea despărţirii şi a preferat să îşi ia nevasta la pumni, după care a lovit-o cu un scaun „În ultima vreme ne-am tot certat. Căsnicia noastră nu mai era cum ar fi trebuit. Avem trei copii şi, după divorţ, ei ar fi rămas la mine. El nu a suportat ideea despărţirii. A zis că mai bine mă omoară decît să mă lase să divorţez. Am reuşit să fug la o vecină care a chemat salvarea şi am venit la spital“, a spus victima.
Şi-a tăiat venele
u Ecaterina Scînteie este o altă braşoveancă maltratată după ce soţul ei a căzut în patima alcoolului. Agresiunile au durat ani în şir, chiar sub ochii fiului lor, Bogdan, de doar şapte anişori. Anul trecut femeia a ajuns însă la spital. Pumnii bestiei i-au provocat mai multe traumatisme craniene şi i-au umplut corpul de vînătăi şi julituri. Femeia n-a mai suportat şi şi-a tăiat venele. A stat 10 zile în spital după care a urmat un tratament psihologic. „Este un om foarte gelos. Cînd bea, devine extrem de violent. M-a lovit de nenumărate ori, chiar şi în faţa copilului. Am suportat, pentru că n-am unde să mă duc. N-am făcut plîngere la Poliţie, de teamă. L-aş fi enervat şi m-ar fi omorît în bătaie“, a spus femeia pe patul spitalului.
Feţele hidoase ale violenţei din casă
u Violenţa domestică nu referă strict la bătaia luată de la bărbat. Există mai multe moduri în care femeile pot fi maltratate de soţ. Violenţa poate fi fizică atunci cînd femeia este lovită cu pumnii, tăiată cu cuţitul sau chiar arsă cu ţigara. Ea mai poate fi psihologică atunci cînd soţia este insultată, ameninţată sau obligată să accepte crize de gelozie absurde. Violenţa mai poate fi sexuală atunci cînd femeia este obligată la diferite perversiuni împotriva voinţei ei sau economică cînd ea este privată de mijloace de trai esenţiale.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: