* Negocieri politice se vor desfãºura, probabil, pînã în ultima clipã,
modificãri de sume fiind posibil
sã aparã inclusiv în timpul ºedinþei extraordinare a Consiliului Judeþean
Bugetul judeþului Braºov va fi aprobat astãzi. Ieri, proiectul nu era încã bãtut în cuie. Negocieri politice se vor desfãºura, probabil, pînã în ultima clipã, modificãri de sume fiind posibil sã aparã inclusiv în cadrul ºedinþei extraordinare a Consiliului Judeþean, care va începe la ora 11.00. Este de aºteptat sã fie formulate mai multe amendamente ºi chiar sã se poarte discuþii aprinse în legãturã cu unele finanþãri. Ieri, lucrurile nu erau tocmai lãmurite în privinþa repartizãrii sumelor, mulþi consilieri fiind nemulþumiþi de opþiunile de finanþare stabilite de conducerea executivã a CJ.
Aeroportul, „sãrit“ de la finanþare
Ieri, la orele prînzului, unul dintre cei mai supãraþi consilieri era Toma Dobrogeanu. Proiectele sale - aeroportul internaþional Braºov ºi construirea unor microstaþii de epurare a apelor în mediul rural - nu fuseserã incluse pînã la acea orã între proiectele cu finanþare. „Aeroportul este cel mai important proiect de investiþii regional ºi cu toate acestea n-a fost inclus între cele care vor fi susþinute financiar. S-au prevãzut, ce-i drept, 1,387 de miliarde de lei vechi pentru proiectare ºi execuþie, însã nici un leu pentru înfiinþarea societãþii de administrare. Aceastã atitudine este o dovadã în plus a faptului cã, la modul declarativ, toþi vrem aeroport, dar cînd este vorba despre bani, nu alocãm nimic“, a comentat Dobrogeanu. El a promis cã astãzi, în plen, va repara aceastã greºealã, despre care nu crede cã este o rea intenþie. El va propune alocarea unui miliard de lei vechi drept contribuþie a Consiliului Judeþean la capitalul social al societãþii „Aeroportul Internaþional Braºov - Ghimbav“ SA. Pînã ieri, nici proiectul spitalului clinic universitar de la Hãrman nu figura în propunerea de buget.
Bani pentru proiecte „megalomanice“
O altã nemulþumire a consilierului independent este lipsa banilor pentru proiectarea unor microstaþii de epurare a apelor care ar trebui construite în mediul rural. Asta, cu toate cã, anul trecut, plenul CJ ºi-a dat acordul pentru derularea unor asemenea investiþii considerate vitale în localitãþi precum Bran, Moeciu sau Fundata. Toma Dobrogeanu menþioneazã faptul cã executivul a prevãzut, în schimb, trei miliarde de lei pentru proiectarea unor lucrãri noi, din care un miliard va fi alocat realizãrii unui sistem integrat de colectare ºi epurare a apelor uzate. Proiect considerat megalomanic de cãtre alesul judeþean. „Sînt prevãzute douã componente: localitãþile Fãgãraº, ªercaia, ªinca Veche, ªinca Nouã, Pãrãu, Viºtea, Ucea, Voila, Beclean ºi Mîndra sã aibã reþele comune de colectare a apelor uzate, acelaºi lucru urmînd sã se realizeze ºi pentru localitãþile Mãieruº, Apaþa, Ormeniº, Racoº ºi Buneºti. Cine va face aceste lucrãri, în cît timp ºi mai ales cine va gestiona proiectul? Este vorba despre sute de kilometri de reþea de canalizare. Nu este posibil ca din neglijenþa funcþionarilor Consiliului Judeþean sã se deturneze voinþa politicã exprimatã în plen“, spune Dobrogeanu.
O premierã pozitivã
Proiectul de buget judeþean pe acest an marcheazã o premierã în ceea ce priveºte banii alocaþi pe localitãþi. Cu excepþia Augustinului, toate celelalte municipii, oraºe ºi comune vor beneficia de sume, mai mari sau mai mici, pentru reparaþii la ºcoli. De asemenea, toate localitãþile vor primi fonduri destinate reabilitãrii drumurilor. În acest an s-au prevãzut fonduri pentru lucrãri de canalizare în cinci comune (Beclean, Cristian, Homorod, Prejmer ºi Sînpetru), dar ºi pentru introducerea reþelelor de alimentare cu apã. „Au fost repartizate sume pentru investiþii acelor primãrii care au avut solicitãri argumentate“, a comentat consilierul judeþean PNL Adrian Maxim. El mizeazã pe o suplimentare pe ultima sutã de metri a fondurilor prevãzute la capitolul studii ºi proiecte, care totalizeazã acum 15 miliarde de lei vechi.
Subiecte interesante
pe ordinea de zi
• În ºedinþa de astãzi, consilierii judeþeni vor mai aproba bugetul de venituri ºi cheltuieli pe 2006 al Companiei Apa, organigrama ºi statul de funcþii pentru aparatul propriu al Consiliului Judeþean, dar ºi pentru alte instituþii subordonate acestui for. Un alt proiect de hotãrîre se referã la SC Fotbal Club Braºov SA, care solicitã Consiliului Judeþean sã precizeze cîte acþiuni va cumpãra ca urmare a majorãrii capitalului social al societãþii. Aleºii vor analiza ºi adresa Companiei Apa referitoare la reluarea procedurilor de executare silitã împotriva societãþilor Roman SA ºi Tractorul UTB SA. Pe ordinea de zi este inclus ºi un punct legat de prezentarea rapoartelor privind deplasãrile în strãinãtate ale consilierilor.
Scripcaru, mulþumit de bani
• „Bugetul de anul acesta va fi puþin mai generos faþã de anii precedenþi. Se înregistreazã o uºoarã creºtere a sumelor, pe toate capitolele ºi cãtre toate localitãþile. Bineînþeles, faþã de necesitãþile mult mai mari, încã se mai poate spune cã împãrþim sãrãcia“, spune Marian Rasaliu, vicepreºedinte al Consiliului Judeþean. Principalele domenii care vor primi bani sînt investiþiile deja începute în domeniul canalizãrii ºi aducþiunilor de apã. De asemenea, pentru prima datã, se vor gãsi fonduri ºi pentru biserici. „Dacã adãugãm la aceºti bani ºi cei promiºi de ministrul lucrãrilor publice, Borbely Laszlo, pînã la jumãtatea anului poate vom beneficia ºi de alte sume, pentru infrastructurã. Vom face tot posibilul ca ministrul sã se þinã de cuvînt“, mai spune Rasaliu. Din bugetul judeþului, municipiul Braºov va beneficia de 65 de miliarde de lei. „Este o sumã pe care am acceptat-o. Iniþial solicitasem 81 de miliarde, dar trebuie sã þinem cont ºi de alte investiþii care se fac în municipiu de la judeþ. În plus, nu trebuie sã ne bazãm doar pe aceºti bani, ci sperãm sã vinã sume mult mai mari de la Guvern ºi din finanþãrile externe“, spune primarul Braºovului, George Scripcaru.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!