* Ministrul lucrãrilor publice spune cã judeþul nostru va primi în 2006 mai mulþi bani pentru drumuri decît în toatã guvernarea PSD * În acest an va reporni
construcþia autostrãzii „Transilvania“
„Anul 2006 sperãm sã fie un an al infrastructurii, ceea ce trebuie sã însemne mai mulþi bani pentru acele proiecte bune pe care le continuãm, precum ºi pentru cele care pornesc în acest an“. Acesta a fost mesajul transmis de Laszlo Borbely, ministrul de stat pentru lucrãri publice ºi amenajarea teritoriului, reprezentanþilor administraþiei publice braºovene, primarilor, consilierilor ºi parlamentarilor care au venit ieri, la Prefecturã, sã discute cu oficialul guvernamental. Printre participanþi s-au numãrat prefectul Aurelian Danu, preºedintele Consiliului Judeþean, Aristotel Cãncescu, ºi deputaþii Ion Gonþea (PD) ºi Kovacs Attila (UDMR). Borbely a explicat cã, anul trecut, eforturile Ministerului Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului au fost îndreptate spre achitarea datoriilor moºtenite de la vechea guvernare. Este vorba despre investiþii realizate în avîntul electoral din 2004, pentru care nici mãcar nu fuseserã prevãzute fonduri în bugetul pe 2005. Apoi, inundaþiile devastatoare au determinat o micºorare considerabilã a bugetului de investiþii de care a dispus ministerul.
Autostrãzile, din nou în atenþia ministerului
O veste bunã pentru Braºov este cã în acest an va reporni construcþia autostrãzii „Transilvania“. Deocamdatã, în buget au fost prevãzute 100 de milioane de euro, însã suma va fi suplimentatã. Se vor adãuga în acest an alte 350 de milioane de euro provenite din credite comerciale externe sau din privatizarea BCR. Tronsonul care include Braºovul va intra în execuþie dupã 2008. Laszlo Borbely a anunþat cã Drumul Naþional 1 Braºov - Sibiu va fi refãcut pînã în 2008, fiind alocate 106 milioane de euro. Varianta ocolitoare a Braºovului, în valoare de 46 de milioane de euro, va fi ºi ea gata pînã în 2008. Laszlo Borbely a mai anunþat cã, la nivelul Guvernului, s-a luat decizia susþinerii proiectului de realizare a autostrãzii Bucureºti - Braºov. În prezent se stabilesc detaliile privind etapele de lucru. Comarnic - Predeal este primul tronson, de altfel ºi cel mai dificil, care ar putea intra în execuþie.
Mult mai mulþi bani pentru drumuri
Laszlo Borbely i-a anunþat pe primari cã în acest an va da drumul unui program de asfaltare a drumurilor comunale. El va fi complementar programului de pietruire a arterelor rutiere din mediul rural, care va continua ºi el. Ministrul a promis cã, în acest an, judeþul Braºov va primi pentru drumuri fonduri mai mari decît totalul celor din perioada 2001-2004. Deocamdatã au fost alocate judeþului nostru 14 miliarde de lei vechi pentru pietruirea ºi asfaltarea drumurilor comunale, dar acest fond va fi extins în a doua jumãtate a anului. O altã iniþiativã a ministrului vizeazã modificarea legislaþiei, în aºa fel încît de la bugetul de stat sã poatã fi suportate cheltuielile de întreþinere ºi reparaþie a drumurilor naþionale care traverseazã localitãþile. În prezent, aceste costuri trebuie acoperite din bugetele locale. Existã un program nou destinat construirii de poduri ºi podeþe în localitãþile rurale. În acest sens este asiguratã o finanþare de 300 de milioane de euro.
Alimentãri cu apã la sate ºi în oraºele mici
Un alt program ministerial este cel privitor la alimentãrile cu apã la sate, finanþate printr-un credit extern de peste 500 de milioane de dolari. Promisiunea lui Borbely este cã ºi unele localitãþi braºovene vor beneficia de bani pentru asemenea proiecte. Ministrul a admis cã judeþele din Transilvania n-au fost rãsfãþate în ultimii ani cu foarte mulþi bani pentru infrastructurã, fiind decis sã înlãture aceastã inechitate. Oraºele cu o populaþie mai micã de 50 de mii de locuitori, care au fost cele mai vitregite, deoarece n-au avut dreptul sã acceseze nici fonduri ISPA, nici SAPARD pe infrastructurã, vor fi prinse ºi ele într-un program vizînd introducerea reþelelor de alimentare cu apã, canalizare ºi construirea de staþii de epurare. Finanþarea va fi asiguratã de guvern, printr-un credit accesat tot de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 340 de milioane de euro. 70 de milioane de euro vor fi disponibile chiar din acest an. Vor intra la finanþare oraºele ale cãror primãrii au pregãtite studii de fezabilitate ºi proiecte.
Mai multe locuinþe pentru tineri
Ministrul a anunþat cã, în acest an, s-a reluat construcþia de locuinþe pentru tineri. În prezent sînt în lucru peste ºapte mii de apartamente în întreaga þarã. Programele în acest domeniu au asiguratã finanþarea. Pe lîngã un credit extern de 140 de milioane de euro care a fost accesat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, existã încã 200 de milioane de euro asigurate din buget ºi din alte credite externe, ceea ce va însemna un ritm de cel puþin 3.500 - 4.000 de apartamente predate pe an. „Le cer primarilor sã se miºte repede cu proiectele ºi cu alocarea amplasamentelor pentru construcþia de locuinþe pentru tineri“, a menþionat ministrul Borbely. În prezent, proiecte de investiþii în acest domeniu se deruleazã la Predeal ºi Fãgãraº.
În ceea ce priveºte locuinþele cu credit ipotecar construite prin ANL, oficialul guvernamental ºi-a exprimat convingerea cã în acest an cartierul Bunloc va fi în sfîrºit gata. Ministerul va continua ºi programul de construire a sãlilor de sport într-un ritm de circa o sutã de sãli de sport pe an. În judeþul nostru sînt deja cinci sãli de sport licitate, la Braºov, Predeal ºi Ormeniº. Mai existã alte 37 de cereri venite din partea primarilor braºoveni, însã niciuna nu este completã.
„Cel mai important lucru este sã faceþi proiecte, pentru accesarea fondurilor de coeziune ºi a celor structurale. Cine va avea proiecte în urmãtoarele luni, în urmãtorii ani va putea accede mai uºor la finanþare. Dacã nu, va sta la coadã ºi va ajunge mai greu sã facã investiþii. Peste doi ani vom fugi pentru a cheltui banii care vor veni de la Uniunea Europeanã. Numai pentru dezvoltare regionalã vor fi bani, între 2007 ºi 2013, în jur de 19,3 miliarde de euro, bani care trebuie cheltuiþi pe bazã de proiecte.“
Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrãri publice ºi amenajarea teritoriului
Borbely agreeazã aeroportul
• Ministrul delegat pentru lucrãri publice, Laszlo Borbely, priveºte cu interes construirea unui aeroport la Ghimbav. El a menþionat cã ministerul sãu „nu prea poate sã se implice într-un asemenea proiect, deoarece existã o strategie guvernamentalã privind aeroporturile, multe dintre ele fiind «transferate» cãtre consiliile judeþene“. Totuºi, Borbely este în temã cu proiectul propus de firma canadianã INTELCAN, deoarece a participat la întîlniri cu reprezentanþii acesteia. „Este un proiect foarte bun. Firmele care au avioane low cost (cu preþ redus, n.r.) de-abia aºteaptã sã vinã în România. Va fi un adevãrat boom în acest domeniu. Vã doresc succes“, i-a transmis Laszlo Borbely consilierului judeþean Toma Dobrogeanu, care a ridicat problema implicãrii financiare a ministerului în acest proiect.
Patru proiecte de aproape
500 de miliarde
• Primarul George Scripcaru a discutat cu ministrul proiectele de infrastructurã, la care Guvernul ar putea participa cu finanþare. „Domnul Borbely a fãcut o analizã cu privire la repartizarea fondurilor din 2000 încoace, iar judeþul Braºov nu a stat deloc bine în aceastã privinþã. Ca urmare, trebuie sã se þinã cont de acest lucru ºi, drept compensare, sã beneficiem de mai mulþi bani în perioada urmãtoare“, spune primarul. El a prezentat proiectele pe care deja le-a transmis la Bucureºti, ºi pentru care se pot obþine fonduri. „Sînt patru proiecte mari: ocolitoarea Braºovului, pentru care sînt necesari 247 miliarde de lei vechi, lucrãri tehnico-edilitare în Bartolomeu, pentru terenurile pentru tineri, care costã cam 180 de miliarde, canalizarea în Stupini, cu 44 de miliarde, ºi dezvoltarea domeniului schiabil Predeal - Poiana Braºov - Rîºnov, unde nouã ne trebuie 12 miliarde. Sprijin de la bugetul statului ne-ar folosi la oricare din ele“, explicã Scripcaru. (S.P.)
Reabilitarea termicã
a blocurilor
• Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului va relansa în acest an programul de reabilitare termicã a blocurilor. Conform normativelor în vigoare, expertiza ºi proiectarea unor astfel de lucrãri sînt suportate integral de minister. În ceea ce priveºte costurile execuþiei, acestea se împart în mod egal între bugetul de stat, autoritãþile locale ºi asociaþiile de proprietari, fiecare parte urmînd sã suporte 33% din totalul investiþiei. „Cãptuºirea clãdirii, înlocuirea geamurilor ºi schimbarea þevilor stricate pot conduce la diminuarea cu 15-20% a sumelor destinate plãþii încãlzirii. Pentru o familie, cheltuielile cu reabilitarea termicã nu depãºesc, în cel mai rãu caz, 1.500 de euro, sumã care se amortizeazã în cîþiva ani prin diminuarea consumurilor. Oricum, din 2009, fiecare locuinþã sau apartament va trebui sã aibã un certificat energetic, iar valoarea imobilelor va creºte dacã ele vor avea rezolvatã problema izolãrii termice“, a explicat Borbely.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!