* Ieri a avut loc prima consultare pe tema elaborării proiectului de buget județean pe 2006
Proiectul bugetului județean pe 2006 este în faza discuțiilor. Primarii de municipii și orașe au fost chemați ieri la Consiliul Județean, să-și prezinte necesitățile financiare pentru acest an și proiectele pe care le consideră indispensabile pentru localitățile lor. Discuțiile s-au purtat în prezența conducerii Consiliului Județean, a majorității aleșilor județeni și a prefectului Aurelian Danu. Cum era de așteptat, sumele cerute de edili sînt de cel puțin zece ori mai mari decît disponibilitățile bugetului.
Bani pentru urgențe și investiții începute
Pentru echilibrarea bugetelor locale, județul Brașov a primit 257 de miliarde de lei vechi. 1.664 de miliarde de lei vechi reprezintă sumele cu destinație specială pentru învățămînt și asistență socială. În ceea ce privește banii pentru subvenționarea energiei termice livrate populației în sistem centralizat, aceștia totalizează 76 de miliarde de lei vechi. Pentru drumuri s-au alocat 59,29 miliarde de lei vechi. De la bun început, președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, a spus că la împărțirea banilor nu se va ține seama decît de criteriile specificate în Legea finanțelor publice locale. El le-a transmis primarilor că dorește să cunoască în primul rînd urgențele fiecărei localități, plus investițiile începute și rămase nefinalizate, dar care trebuie neapărat finanțate. Între acestea, extinderea rețelelor de apă și canalizare este o prioritate. De asemenea, autoritățile județene vor să acorde importanța cuvenită asigurării sumelor pentru co-finanțarea unor proiecte derulate de primării cu bani de la Comunitatea Europeană.
Scripcaru cere partea leului
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a avut cea mai lungă listă de solicitări, considerînd, pe un ton imperativ, că municipiului-reședință de județ trebuie să i se aloce cea mai mare parte a fondurilor bugetare. El a cerut bani pentru finanțarea activității Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanei, deoarece acesta deservește nu doar municipiul, ci și localitățile Cristian, Ghimbav, Bod, Sînpetru, Hărman și Prejmer. Fie ni se dau bani direct nouă, fie Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor își face birouri în toate localitățile, a spus primarul. De asemenea, edilul a solicitat mai multe fonduri pentru învățămîntul preuniversitar, pe motiv că în căminele din Brașov există peste 900 de elevi din alte localități pentru care cheltuielile sînt acoperite din bugetul municipiului. O altă cerință a vizat fonduri mai mari pentru subvenționarea energiei termice livrate populației, în condițiile în care municipalitatea a intrat în noul an cu datorii la acest capitol.
Trei investiții majore pentru municipiu
Scripcaru a mai cerut bani pentru refacerea drumurilor județene de pe teritoriul municipiului și pentru trei investiții majore: introducerea canalizării la Stupini, amenajarea bretelei rutiere Cristian - Ghimbav și construirea șoselei ocolitoare. De altfel, primarul consideră că 15% din investițiile din municipiu trebuie finanțate de la bugetul județean. Vreau să fiu sigur ca avem bani pentru a nu se mai repeta situația de la sfîrșitul anului trecut. Atunci, deși trebuia să primim 15 miliarde de lei pentru ocolitoare, am primit doar 5 miliarde, lucru care ne-a dezechilibrat bugetul. Pe de o parte, erau lucrări care trebuiau plătite, iar pe de altă parte trebuia să plătim comisionul la BERD și n-aveam cu ce, a afirmat Scripcaru.
Amenințarea
contenciosului
În cazul în care împărțirea banilor nu se va face exact după cum prevede legea și Brașovului nu-i vor reveni banii ceruți, primarul a avertizat că va sesiza prefectul, pentru a ataca în contencios hotărîrea prin care se aprobă bugetul județean.
În replică, șeful Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, a atras atenția că bugetul are o componentă de solidaritate socială de care primarii trebuie să țină seama. El a susținut că peste 70% din banii județului rămîn oricum în municipiu, avînd în vedere că forul județean susține financiar instituții, servicii și activități care se desfășoară în Brașov. Negocierile pe proiectul de buget vor continua cu primarii de comune și directorii instituțiilor de sub autoritatea CJ. După ce se va contura un proiect de buget județean pe 2006, va mai fi organizată o consultare cu toți primarii.
Trebuie să se îndrepte spre municipiu un procent important din bugetul județean, fără să se simtă cineva ofensat de acest lucru. Eu mi-am făcut foarte bine calculele, împreună cu specialiști, și am cerut 52% din sume. Bineînțeles că vom mai negocia, dar, ca primar, am datoria să apăr drepturile municipiului.
George Scripcaru, primarul Brașovului
Trebuie să ținem cont că bugetul are o importantă componentă de solidaritate socială și trebuie să ținem cont că unele localități n-au posibilitatea să obțină venituri proprii importante. Nu e vina administrației județene că au fost înființate comune precum Holbav și Crizbav, care n-au nici măcar bani pentru salariile angajaților din primării. Vom respecta legea și Primăria Brașov va primi o sumă conform algoritmului de calcul, ținîndu-se cont de suprafață, populație și venituri proprii. Vom găsi o soluție de compromis.
Aristotel Căncescu,
președintele Consiliului Județean
Ce vor orașele
ZĂRNEȘTI:
ajutor financiar de la CJ pentru rambursarea unui credit de 100 de miliarde de lei vechi luat de la BCR;
bani pentru rezolvarea problemelor sociale, avînd în vedere că Zărneștiul este zonă defavorizată.
FĂGĂRAȘ:
66 de miliarde de lei vechi pentru continuarea investițiilor începute;
293 de miliarde de lei vechi pentru investiții noi;
1,8 miliarde de lei vechi pentru reparația acoperișului la noul sediu al Primăriei;
bani pentru reparații la Cetatea Făgărașului;
co-finanțare pentru blocurile ANL;
extinderea rețelei de apă și canalizare în cartierul Galați și preluarea captării de la Sebeș;
bani pentru reparații capitale la școli.
VICTORIA:
extinderea rețelei de alimentare cu apă;
700 de milioane de lei vechi pentru serviciul de salvamont;
bani pentru amenajarea albiei pîrîului care trece prin localitate;
bani pentru organizarea Poliției Comunitare.
RÎȘNOV:
înlocuirea conductelor de apă deteriorate;
introducerea canalizării;
7 miliarde de lei pentru ajutoare sociale;
3,8 miliarde de lei pentru asistența persoanelor cu handicap;
rezolvarea problemei sediului Primăriei, care este revendicat;
un sediu pentru Casa de Cultură, care a fost retrocedată.
PREDEAL:
bani pentru construcția de locuințe, avînd în vedere că 30% din populație trăiește în case naționalizate;
co-finanțare pentru proiectul privind reciclarea deșeurilor;
bani pentru refacerea drumului spre cabana Trei Brazi;
rezolvarea problemei alimentării cu apă în zonele Pîrîul Rece și Dîmbul-Morii.
RUPEA:
bani pentru refacerea zidurilor Cetății;
bani pentru amenajarea băilor curative;
co-finanțare pentru funcționarea cantinei sociale.
SĂCELE:
asigurarea fondurilor pentru plata ajutoarelor sociale și a celor destinate persoanelor cu handicap;
20 de miliarde de lei vechi pentru învățămînt;
introducerea alimentării cu apă la Brădet;
bani pentru ocolitoarea municipiului Săcele;
bani pentru construcția de locuințe;
bani pentru înființarea serviciului de poliție comunitară.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!