* Victor, deținutul de la Codlea care pictează biserici, ar vrea să-și termine lucrarea începută o dată cu pedeapsa înainte de a păși iar spre libertate * Acum simte apăsarea închisorii doar noaptea, căci ziua sufletul său e liber între pereții capelei din penitenciar
Ușa celulei se deschide cu un zgomot apăsător. Bărbatul iese cu pași grei și se îndreaptă către capela închisorii. Gardianul nu-l scapă nici o clipă din ochi. Dincolo de ușa bisericii, e o altă lume. E pace și simte că cel puțin sufletul lui este liber. E capabil chiar să se bucure. Își prepară culorile, alege pensulele și se apucă de lucru. Așa începe o zi, acum fiecare zi din viața lui Victor. Un deținut de la Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Codlea. Victor pictează pereții bisericii din penitenciar. Așa, viața lui de după gratii nu mai aseamănă cu ceea ce majoritatea oamenilor de afară cred despre pușcăriași.
Victor are 35 de ani. Este din Brașov și a ajuns la pușcărie acum un an și două luni. La intrarea în penitenciar, fiecărui deținut i se face o fișă personală. Una dintre rubricile pe care orice deținut trebuie să le completeze se numește Abilități profesionale. În fișa lui Victor, funcționarii din Penitenciar au scris pictor de biserici. Era chiar meseria din libertate a bărbatului. Biserica Penitenciarului Codlea era tocmai în curs de amenajare. Așa că talentul lui Victor era tocmai potrivit. Pereții bisericii începuserăsă fie pictați de un alt deținut. Omul își încheiase însă de ispășit pedeapsa înainte de a termina lucrarea. Așa că, soarta care îl adusese pe Victor în spatele gratiilor i-a făcut o favoare. I-a redat dreptul la bucuria de picta.
Seara știu
că nu sînt liber
Pentru Victor, fiecare clipă în care dă viață culorilor pentru zugrăvirea sfinților înseamnă șansa de a depăși drama încarcerării. Eu practic fac aici ceea ce făceam și în libertate, afară. Nu e nici o diferență atunci cînd lucrez. Programul meu este aici, la biserică, și mă bucur de fiecare minut. Numai seara, cînd mă întorc la celulă știu că nu sînt liber. Că trăiesc după gratii și-mi port osînda, mărturisește pictorul.
Deținut model
Victor este cunoscut în penitenciar drept un om retras și tăcut. Ochii lui dau în lacrimi de fiecare dată cînd vorbește despre meseria lui. A deprins tainele picturii bisericești de la doi frați din Bucovina. A pictat apoi mai multe biserici din țară. Stilul în care pictez este bizantin. Am avut norocul să am cei mai buni profesori de pictură bisericească, frații Moroșanu, din Suceava. De la ei am învățat meseria, spune pictorul. Culorile, uleiurile, pensulele și toate celelalte materiale pentru pictură le primește din sponsorizări, cu ajutorul conducerii penitenciarului. Deținutul a ajutat mult la refacerea picturii bisericești din interior, dar și de pe hol. Multe dintre icoanele pe care le-a pictat de plăcere, atunci cînd nu lucra la frescă, sînt așezate pe pereți din încăperile unității, spune magistratul Silviu Barbu, directorul Penitenciarului Codlea.
Aproape de eliberare
Victor mai are de ispășit opt luni din pedeapsă, conform sentinței definitive prin care a fost condamnat. Peste cîteva luni însă cazul lui va fi analizat în comisia de eliberări condiționate a Penitenciarului Codlea. Și are toate șansele să fie eliberat mai repede de opt luni. Deși ar vrea mai mult ca orice să fie liber, își dorește însă din tot sufletul să termine lucrarea din biserică. A fost mai bine de un an de muncă, de dimineața pînă seara. Sînt sigur că la sfîrșitul pedepsei va fi totul gata. Asta a vrut soarta cu mine. Să fie lucrarea mea și împăcarea mea cu Dumnezeu, spune pictorul din spatele gratiillor.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!