Cum s-a născut Cerbul de Aur

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Laureaţii primei ediţii a festivalului din 1968

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 21.08.2019

• Deşi a fost ideea lui să se facă un festival la Braşov, pentru că panorama era ca la Salzburg, şi chiar dacă prima ediţie a avut un succes mare, lui Ceauşescu nu i-a plăcut pentru că n-au câştigat românii
Festivalul „Cerbul de Aur“s-a născut în 1968, la dorinţa expresă a lui Nicolae Ceauşescu, liderul comunist care vroia să demonstreze Vestului că România este o ţară deschisă. Patru ani mai târziu, tot Ceauşescu a desfiinţat festivalul de teamă că românii au prins prea mult gustul libertăţii.

Ceauşescu a ales Braşovul

Prima ediţie a festivalului, conceput ca o copie a faimosului San Remo, a avut loc în martie 1968, la Teatrul Dramatic. Se zice că Braşovul a fost ales la ordinul direct al lui Nicolae Ceauşescu, pentru că îi plăcea ,,cum se vede“. Gheorghe Conţu, secretar cu cultura şi propaganda la municipiu, povestea că, aflându-se într-o vizită particulară în Braşov, Ceauşescu ar fi spus, privind panorama oraşului: „Braşovul e Salzburg-ul României. Mă, voi de ce nu faceţi aici un festival?“. De aici a pornit totul. Conducerea de partid a municipiului a întocmit documentaţia, orientându-se după festivalurile San Remo din Italia şi Orfeul de Aur din Bulgaria. Cabinetul nr. 1 a aprobat-o fără comentarii.

Era să fie numit „Cocoşul de Munte“

Când a venit vorba de numele festivalului, s-a propus întâi „Cocoşul de Munte“, apoi, fiindcă restaurantul Cerbul Carpatin avea mare popularitate printre turişti, s-a ajuns la Cerbul de Aur. Totuşi, la prima ediţie, festivalul a avut oficial un nume generic: Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară „Braşov-România“. Cerbul de Aur era doar trofeul. În anul următor, 1969, Octavian Paler a venit cu ideea de a numi efectiv festivalul ,,Cerbul de Aur“. Organizarea a fost concepută de echipa Televiziunii Române, sub conducerea lui Tudor Vornicu. Totul a fost foarte bine pus la punct. Chiar şi buteliile de vin au purtat o etichetă festivă, închinată evenimentului.

Tot oraşul a intrat în priză

Braşovenii care au muncit nu cinci zile, cât a ţinut festivalul, ci câteva luni, zi şi noapte, au rămas nişte anonimi. Toată lumea din Braşov a intrat în priză, de la ,,tovarăşii“ de la partid, la bucătari, actori, tâmplari, precum şi fabricile şi uzinele. În ziarul „Drum Nou“, cu câteva zile înainte de începerea festivalului, jurnaliştii au început să scrie despre reamenajarea sălii Teatrului Dramatic. A fost lărgită fosa, ca să încapă întreaga orchestră, formată din 60 de instrumentişti. Modificarea a rămas aşa până la renovarea din 2014. Muncitorii de la Industria Locală de Mobilă Ghimbav au făcut mobilierul de lemn care a decorat scena primei ediţii, iar componentele metalice au fost fabricate la Metrom şi Fabrica de Articole de Tablă Codlea. Scoarţa de stejar cu care au fost îmbrăcate a fost adusă de la Homorod. Barul de Noapte de la Hotel Carpaţi, azi ARO Palace, a fost transformat într-o sală de spectacole în care s-au desfăşurat recitalurile hors concours. Cele 20 de steaguri ale ţărilor participante au fost arborate la intrarea în hotelul caracterizat de jurnalişti drept „adevărat palat al confortului şi civilizaţiei“. Cunoscutul ziarist al vremii, Alexandru Stark, scria în ziarul local, cu două zile înainte de începerea festivalului, un articol intitulat „Mulţumesc, Braşov!“.

Ziariştii braşoveni n-au avut loc în sală

Concurenţii şi însoţitorii lor, jurnalişti străini şi români au fost invitaţi cu toţii la cocktailul de bun venit oferit de primarul Braşovului de atunci, Constantin Cărţână. Pe 5 martie, într-o marţi, festivalul şi-a deschis porţile cu secţiunea compoziţiilor în afară de concurs. Primul care a urcat pe scenă a fost Constantin Drăghici cu melodia „Am strâns toamnă după toamnă“. Ziariştii de la Drum Nou n-au avut loc în sala arhiplină, articolul de la închiderea ediţiei, „Concertul vedetelor“ avea următoarea notă: „Cronica de faţă a fost realizată după vizionarea spectacolului la televizor, deoarece redactorii noştri nu au avut acces în sală“. În noaptea de 5 spre 6 martie, tipografii braşoveni au tipărit primul buletin al festivalului, în cinci limbi. Acesta cuprindea interviuri cu vedetele, dar şi păreri din public. Cele mai citite erau rubricile: „Festivalul la plimbare“, „Fotoliul 13“ şi „Dincolo de micul ecran“.

Luminiţa Iacobescu s-a îndrăgostit de un pianist cu care a fugit în Franţa

La concurs au participat 28 de artişti, iar recitalurile au fost susţinute de 15 vedete. Pe durata festivalului, concurenţii, vedetele şi ceilalţi invitaţi au fost la Bran şi la Şura Dacilor din Poiană. „Patru halebardieri îmbrăcaţi în armuri, au deschis drumul vizitatorilor în incinta Bastionului Ţesătorilor“. Oaspeţii au făcut turul oraşului în autocare, ajungând chiar şi în „cartierul Steagu Roşu, ale cărui construcţii moderne constituie un adevărat poem geometric despre viaţa contemporană a oraşului“, scria presa vremii. Deşi primii prezentatori ai Cerbului au fost Iurie Darie şi Stela Popescu, cuvântul de bun venit în limba franceză a fost adresat de către Luminiţa Iacobescu. Emoţionată, actriţa s-a bâlbâit de câteva ori. În timpul festivalului s-a îndrăgostit de un pianist cu care a fugit în Franţa. Până în 1968, jucase în 3 filme româneşti. În Franţa, a mai fost distribuită în alte 10, cel mai cunoscut fiind „Lucien Lacombe“ (1974), nominalizat la Cannes. În „Rue de Buci“ (1972) a avut rolul principal. Numele ei de scenă a fost Loumi Jacobesco.

Primul Cerb de Aur s-a transmis în 20 de ţări

Prima ediţie a Cerbului s-a încheiat cu o petrecere la hotelul Carpaţi. Orchestra de muzică populară condusă de Victor Predescu i-a lăsat cu gurile căscate pe cântăreţii străini care s-au ridicat în picioare şi au aplaudat-o frenetic. Oaspeţii s-au mai distrat şi la Şura Dacilor unde neobosita Rita Pavone a cântat împreună cu un puşti de numai 5 ani. Alexandru Stark calculase că festivalul a însumat 144 de ore de muzică. Cântăreţii au fost plimbaţi şi provocaţi să admire frumuseţile Braşovului. Invitatul de onoare Ghenov Ghenco, directorul Festivalului Orfeul de Aur, a fost nevoit să recunoască reuşita Cerbului: „are o superioritate faţă de multe alte festivaluri: bogatul program extrafestival“. Radu Ghenciu, secretarul general al Cerbului, a mărturisit că nu şi-a dorit un festival neapărat pentru public, cât unul pentru televiziune şi radio. Aşa a şi ieşit. 20 de societăţi europene de televiziune şi-au trimis solişti în concurs, iar 15 au avut reprezentanţi în juriu. Aşadar, primul Cerb de Aur s-a transmis în 20 de ţări. În 1970, festivalul de la Braşov a fost transmis de 30 de televiziuni din întreaga lume, iar caietul Program conţinea 52 de pagini şi textele erau redactate în două limbi, română şi franceză.

40 de nume celebre la prima ediţie

La prima ediţie, la concurs au participat 28 de artişti, iar recitalurile au fost susţinute de 15 vedete. Câştigătorul festivalului a fost Jacques Hustin din Belgia. Cerbul de Argint i-a revenit lui Josef Laufer, iar Cerbul de Bronz l-a primit Kalinka.
Concurenţi au fost: Niky Hilton (Anglia), Gerda Berndorf (Austria), Marika Lichter (Austria), Jacques Hustin (Belgia), Kalinka (Belgia), Iordanka Hristova (Bulgaria), Margarita Radinska (Bulgaria), Josef Laufer (Cehoslovacia), Io Roland (Elveţia), Maria Rung (Finlanda), Guy Mardel (Franţa), Ingo Graf (RDG), Rene Martin (RDG), Nana Gualdi (RFG), Patricia Cahill (Irlanda), Adela Maffina (Italia), Gaby Novac (Iugoslavia), Eric Thomace (Luxembourg), Urszula Szipinska (Polonia), Mafalda Sofia (Portugalia), Anca Agemolu (România), Dan Spătaru (România), Margareta Pâslaru (România), Roddy Mc. Neil (Scoţia), Michel (Suedia), Nina Brodskaia (URSS), Katty Kovacs (Ungaria).

Ceauşescu s-a enervat: „A fost o porcărie!“

Doar pe Ceauşescu l-a enervat. Ce realizare e aia când niciun român nu urcase pe podium. De altfel, Paler le-a cerut juraţilor: „vă rog să nu confundaţi ospitalitatea cu dorinţa noastră de a avea un premiu“. Paler îşi amintea peste ani că au fost şi ultimele lui zile la conducerea televiziunii. „Am primit ordin să ne prezentăm toată conducerea televiziunii la secretariatul CC al PCR. Ceauşescu a urlat: «A fost o porcărie! Are cineva ceva de zis?» Am făcut o mare greşeală spunând o frază interzisă: «Permiteţi-mi să nu fiu de acord cu părerea dumneavoastră». După două minute, deja nu se mai uita la mine. Peste două zile am fost dat afară“, povestea Paler. Anii următori, Cerbul de Aur avea să-l sperie şi mai tare pe dictator. Voise un festival care să convingă că România e o ţară deschisă către lume şi a obţinut o manifestare care arăta românilor prea făţiş ce înseamnă libertatea. Gloria lui era umbrită de Cerbul de Aur. După ediţia din 1971, a pus punct acestui festival, spre stupoarea muzicienilor români, dar a străinilor care acordaseră deja Cerbului un loc însemnat în calendarul manifestărilor.

Mâine începe ediţia 2019 a festivalului Cerbul de Aur

Mâine începe ediţia 2019 a festivalului Cerbul de Aur. În prima seară de concurs 6 artişti vor interpreta piese în limba română, iar 6 vor cânta melodiile din repertoriul propriu, cu care au depăşit preselecţiile. Vineri, în a doua seară a concursului Cerbul de Aur 2019, rolurile celor 6 se vor inversa. Fiecare finalist a extras, luni la tragerea la sorţi, câte un bilet cu ziua în care urmează să cânte, iar tragerea la sorţi s-a făcut în ordinea alfabetică a ţărilor din care provin concurenţii. Cum doi dintre ei nu au putut ajunge la Braşov de luni, au împuternicit organizatorii să îi reprezinte.

Cât costă să vezi Cerbul

Abonamente la Cerbul de Aur 2019: Club Cerbul de Aur - 550 RON; VIP - 450 RON; Categoria 1 - 360 RON; Categoria 2 - 260 RON
Categoria 3 - 199 RON;
Bilete pe zi la Cerbul de Aur 2019: Club Cerbul de Aur - 275 RON; VIP - 215 RON; Categoria 1 - 175 RON; Categoria 2 - 125 RON: Categoria 3 - 70 RON

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: