PNL, pe primul loc, Alianţa USR-PLUS doar cu o aşchie sub PSD

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 28.05.2019

• Procentele finale arată aşa: PNL - 28,02%, PSD-23,47%, USR+PLUS - 23,10%, ProRomânia - 6,71%, PMP - 5,98%, UDMR - 5,48% şi, sub pragul electoral, ALDE - 4,29%
Aproape 50% dintre românii cu drept de vot, adică aproape 9 milioane, au votat la alegerile europarlamentare din 26 mai. PNL a ieşit câştigător, cu circa 27% dintre voturi, iar pe locul secund s-a clasat PSD, cu puţin peste 23,4%. La o diferenţă de nici jumătate de procent, s-a clasat Alianţa USR-Plus, cu circa 23,10% dintre voturi. Clasamentul principalelor formaţiuni politice este: PNL: 28,02%, PSD: 23,47%, USR-PLUS: 23,10%, ProRomânia: 6,71%, PMP: 5,98%, UDMR: 5,48% şi, sub pragul electoral, ALDE: 4,29%
Marea surpriză este Alianţa USR PLUS
Alegerile europarlamentare de duminică au redesenat harta politică a României, după ce fusese stropită cu foarte mult roşu - PSD la alegerile din decembrie 2016. Marea surpriză este Alianţa 2020 USR PLUS, care a câştigat fără drept de apel Bucureştiul, marile oraşe, dar şi localităţi care au fost până acum capcanate de PSD. Alianţa a câştigat şi cinci judeţe: Cluj, Timiş, Braşov, Iaşi şi Sălaj. PNL a consolidat sau recâştigat 15 judeţe, cel mai mare scor, la fel ca la parlamentarele din 2016, fiind obţinut de liberali în Sibiu, judeţul natal al preşedintelui Klaus Iohannis. PNL s-a impus şi în Alba, Bistriţa, Arad sau Bihor. Surpriza vine din Vrancea, unde baronul PSD Marian Oprişan a pierdut la voturi în faţa liberalilor. UDMR s-a impus în cele patru judeţe tradiţionale, unde sunt puternice comunităţi maghiare. Cel mai mare procent a fost obţinut de UDMR în Harghita şi Covasna.
Deşi pe locul doi, pesediştii sunt perdanţii alegerilor europarlamentare, cu un scor puţin peste 23%. Partidul cu soarta căruia s-a jucat Liviu Dragnea a rămas în picioare doar în fiefurile puternice, cum ar fi Moldova şi Oltenia, dar şi acolo au pierdut marile oraşe, cum ar fi Craiova. Cel mai mare scor a fost obţinut de PSD în judeţul Teleorman, ca un fel de dar de despărţire de tătucul plecat ieri la puşcărie.

Judeţele câştigate de PNL:

Sibiu – 48,3%
Alba – 46,51%
Bistriţa Năsăud – 38,28%
Vrancea – 37,17%
Arad – 36,97%
Bihor – 34,46%
Călăraşi – 34,02%
Suceava – 33,78%
Caraş Severin – 31,69%
Ilfov – 30,75%
Vâlcea – 30,53%
Prahova – 28,26%
Maramureş – 28,08%
Tulcea – 27,79%
Constanţa – 26,30%

Judeţele câştigate de Alianţa 2020 USR PLUS:

Bucureşti – 40,63%
Cluj – 32,35%
Timiş – 32,35%
Braşov – 30,18%
Iaşi – 26,86%
Sălaj – 25,34%

Judeţele controlate de UDMR:

Harghita – 83,24%
Covasna – 69,01%
Mureş – 33%
Satu Mare – 32,93%

Judeţele controlate de PSD:

Teleorman – 47,53%
Olt – 44,57%
Mehedinţi – 43,07%
Dolj – 40,8%
Giurgiu – 39,27%
Buzău – 33,46%
Botoşani – 33,04%
Dâmboviţa – 32,89%
Gorj – 31,98%
Ialomiţa – 31,35%
Vaslui – 30,51%
Argeş – 30,06%
Hunedoara – 29,61%
Neamţ – 29,08%
Bacău – 27,8%
Galaţi – 27,04%
Brăila – 27,01%

Klaus Iohannis, preşedintele României:„A câştigat o Românie europeană, România democratică, România în care justiţia este şi trebuie să rămână independentă, România în care hoţii şi infractorii stau la puşcărie, nu în fruntea statului. Mobilizarea extraordinară a românilor din ţară şi de peste hotare a fost impresionantă. Votul de astăzi ne arată că democraţia s-a maturizat că cetăţenii înţeleg ce armă puternică este votul. Este însă inacceptabilă bătaia de joc a autorităţilor la adresa românilor din diaspora. Românii au fost supuşi unei noi umilinţe din partea unor guvernanţi incapabili să înţeleagă că rolul lor este să fie în slujba cetăţeanului, nu împotriva cetăţeanului. Eu cer autorităţilor responsabile ca după incidentele foarte grave din 2014 deja care s-au repetat în mod regretabil ieri să ia măsuri urgente, astfel încât românii din diaspora să poată vota în condiţii normale fără a sta la cozi interminabile ore în şir doar pentru a-şi putea exercita un drept constituţional, dreptul la vot. Votul covârşitor pro european exprimat de români face ca ţara noastră să se detaşeze clar în rândul statelor europene care susţin cu tărie proiectul european“.

Reacţia Comisiei Europene după ce zeci de mii de români din străinătate nu au putut vota duminică

Comisia Europeană a reacţionat după ce zeci de mii de români din străinătate nu au putut vota duminică, mesajul CE fiind că autorităţile naţionale sunt obligate să îi informeze pe alegătorii naţionali din statele UE în timp util şi într-o manieră adecvată despre condiţiile şi modalităţile detaliate de exercitare a dreptului lor de vot. „Organizarea alegerilor este responsabilitatea şi competenţa autorităţilor naţionale. În ceea ce priveşte alegerile europene, normele UE (Directiva 93/109 / CE) impun statelor membre să se asigure că resortisanţii UE îşi pot exercita efectiv dreptul de vot. Autorităţile naţionale sunt obligate să informeze pe alegătorii naţionali din UE în timp util şi într-o manieră adecvată despre condiţiile şi modalităţile detaliate de exercitare a dreptului lor de vot“, a precizat un purtător de cuvânt al CE. Comisia mai spune că, la fel ca în cazul alegerilor europene anterioare, va elabora un raport de evaluare a modului în care s-au desfăşurat alegerile în toate statele membre, pentru a fi trase învăţămintele. Zeci de mii de români din străinătate nu au putut vota duminică la alegerile europarlamentare şi la referendumul pe justiţie, oamenii stând ore în şir la cozi interminabile în faţa secţiilor de votare. Biroul Electoral Central a respins solicitările de prelungire a votării după ora 21.00.

Primele estimări ale noului Parlament European

Cele două principale familii politice din Parlamentul European, dreapta conservatoare PPE şi social-democraţii, nu mai deţin singure majoritatea într-un PE mai fragmentat ca niciodată, potrivit unei prime proiecţii publicate duminică de Parlamentul European, scrie AFP. Potrivit acestei evaluări, PPE rămâne primul partid, cu 179 de parlamentari - faţă de 216 în 2014 - iar social-democraţii al doilea grup, cu 150 de parlamentari (185 în 2014). Dreapta europeană a reclamat, în urma acestor rezultate, preşedinţia Comisiei Europene. „Am câştigat alegerile şi „Spitzenkandidat“ PPE, Manfred Weber, va fi preşedintele Comisiei“, a declarat Joseph Daul, liderul PPE. Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUSau câştigat 107 locuri. Cu un avans puternic al liberalilor şi Verzilor, combinat cu progresia populiştilor şi euroscepticilor, căutarea unui compromis politic necesar în Parlament se anunţă complexă în viitoarea legislatură. Aceste prime proiecţii trebuie privite cu prudenţă: ele combină estimări naţionale din 15 ţări şi sondaje pre-electorale pentru restul. Verzii, care au realizat scoruri foarte bune în Germania şi Franţa, cresc de la 52 la 70 de parlamentari.
Extrema dreapta din ENL (Europa naţiunilor şi libertăţilor) unde regăsim în special Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen şi Liga italiană a lui Matteo Salvini, creşte de la 36 la 58 eurodeputaţi.

DA, la Referendumul pe justiţie

Biroul Electoral Central a anunţat, ieri, rezultatele oficiale ale referendumului convocat de preşedintele Klaus Iohannis în ziua de 26 mai, pe tema justiţiei. Pentru acest referendum, prezenţa la vot a fost de 41,21 %. Conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 16.23, un număr de 3.190.419 persoane au votat „Da” la întrebarea nr. 1 şi 3.185.710 au spus „Da” la întrebarea nr. 2. La întrebarea nr. 1 au răspuns „Nu“- 545.283 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au spus „Nu” - 535.347. Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195. La referendum, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la următoarele întrebări:
1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, iar opţiunile valabil exprimate să fie de cel puţin 25%. Condiţia votului a 30% din alegători a fost îndeplinită duminică, la puţin timp după ora 17.00.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: