De ce vrea Dragnea să repatrieze rezervele de aur ale României

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 12.03.2019

• Un proiect de lege înaintat de Liviu Dragnea urmăreşte amputarea termenului „internaţionale“ din definiţia rezervelor aflate în administrarea BNR, pentru
a-şi asigura astfel acoperirea în faţa legislaţiei internaţionale şi a Constituţiei
Pe lângă intenţia declarată de a aduce aurul din rezervele internaţionale ale BNR în ţară, proiectul de lege înaintat de Liviu Dragnea are şi o altă modificare: rezervele internaţionale ale BNR, devin „rezerve“ şi atât. Modificarea titulaturii larg întrebuinţate pe plan internaţional, în opinia profesorului ASE, Cristian Păun, ar putea să ascundă intenţia guvernanţilor de a deţine controlul direct asupra rezervelor internaţionale ale BNR. Ei se pot pune totodată la adăpost de acuzaţiile de neconstituţionalitate al unei astfel de modificări sau de ingerinţă a puterii politice în politica monetară a ţării, fapt grav sancţionat şi de Banca Central Europeană şi de agenţiile internaţionale de rating.

O lege cu scop ascuns

Proiectul de lege privind modificarea statutului BNR, depus de Liviu Dragnea la Senat, are şi un alt aspect decât cel menţionat în repetatele declaraţii publice ale guvernanţilor. Nu repatrierea aurului cu orice chip este scopul, ci modificarea statutului rezervelor internaţionale ca atare, aflate acum în custodia BNR. Astfel, proiectul depus la Senat aduce modificări doar articolelor 30 şi 31 din Legea 312/2004 privind statutul BNR. Principala modificare de care vorbesc cele două articole se referă la amputarea termenului „internaţionale“ din definiţia rezervelor aflate în administrarea BNR.

„Rezervele internaţionale“ devin simplu „rezerve“

„La articolul 30, TITLUL şi alineatele 1-3 se modifică şi vor avea următorul cuprins“, spune proiectul depus de Liviu Dragnea la Senat. Titlul articolului nu mai este „Rezervele Internaţionale“ , cum stipulează legea în vigoare, ci simplu „Rezervele“. La articolul 31, „titlul se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 31 Administrarea rezervelor“, spune propunerea legislativă, faţă de actualul capitol din lege care se numeşte Administrarea rezervelor internaţionale. În rest, modificările propuse vizează acest unic aspect, despre care presa a vorbit pe larg până acum: „Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă“.

O şmecherie legislativă

Întrebat de economica.net ce sens are eludarea termenului internaţionale din sintagma rezerve internaţionale, profesorul Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, a explicat: „Fie este vorba de o slabă cunoaştere a chestiunii (rezerve sunt şi cele din bănci din depozitele la vedere), fie este vorba de o omisiune voită pentru a le extrage din portofoliul băncii centrale într-o perspectivă viitoare“, a declarat Cristian Păun. Acesta merge chiar mai departe cu explicaţiile arătând că la mijloc poate sta chiar dorinţa PSD de a deţine în viitor controlul asupra rezervelor internaţionale ale BNR, modificările din lege asigurându-le acoperirea în faţa legislaţiei internaţionale şi a Constituţiei. „Sigur că putem să îi suspectăm şi de o şmecherie legislativă care să le permită nu doar controlul legal direct asupra acestor rezerve, dar şi evitarea unor eventuale contestări de constituţionalitate sau de ingerinţă în politica monetară a ţării cu încălcarea independenţei băncii centrale“, precizează Păun.

Atentat la democraţie şi la statul de drept

Profesorul subliniază că „Orice ingerinţă a legislativului în legiferarea domeniului de competenţă a băncii centrale (operaţiunile băncilor, IFN-uri, balanţă de plăţi externe, dobînzi, instrumentele de politică monetară, mecanismul ratelor de curs de schimb etc.) reprezintă un atentat clar la democraţie şi la statul de drept. Ţările civilizate funcţionează complet invers de ceea ce vedem, din păcate, în momentul de faţă în România. Parlamentul nu are cum să se substituie băncii centrale alterând un instrument important prin care banca centrală echilibrează balanţa de plăţi externe a ţării şi stabilizează cursul de schimb: soldul contului curent şi soldul contului financiar se închide, într-o economie de piaţă, prin variaţia rezervelor internaţionale. Închiderea o face, la final de an, banca centrală care diminuează sau creşte rezerva internaţională, după caz“.

Pretextul invocat de Dragnea

În expunerea de motive a iniţiativei legislative, Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae susţin că „evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale“. Ei spun că, în acest context, se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur. „Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară“, apreciază Dragnea şi Nicolae, care spun că deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar „aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice“.

Rezervele valutare la BNR: 32,49 miliarde euro

La 28 februarie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 32,49 miliarde euro, faţă de 31,92 miliarde euro la 31 ianuarie 2019. Modificările nivelului rezervei în luna februarie faţă de ianuarie s-au datorat intrărilor de 1,19 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene (696 milioane euro) şi altele. De partea cealaltă, au existat ieşiri de 626 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,873 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2019 au fost de 36,36 miliarde euro, faţă de 35,76 miliarde euro la 31 ianuarie 2019. Plăţile scadente în luna martie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 113 milioane euro.

Dan Suciu îi recomandă lui Vâlcov să sesizeze organele abilitate

După ce duminică, la Antena 3, Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, a susţinut că, în loc să facă bani din gestionarea rezervelor internaţionale, BNR plăteşte 80 de milioane de euro pe an pentru administrarea lor, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, i-a dat replica. Astfel, Suciu i-a atras atenţia lui Vâlcov că demonstrează carenţe de înţelegere a modului în care Banca Naţională gestionează rezervele internaţionale, recomandându-i să sesizeze, dacă are dovezi, organele abilitate, pentru a nu-şi îngreuna situaţia juridică deja dificilă, prin tăinuirea unor aşa-zise adevăruri patriotice. În legătură cu insinuările legate de existenţa, inclusiv în Banca Naţională a României, şi a unui „alt tip de corespondenţă care se face cu persoane şi agenţii de rating” care „nu fac bine României şi în altă ţară acele persoane ar fi fost puse sub acuzare pentru trădare de ţară”, îi recomandăm dlui Vâlcov să sesizeze, dacă are dovezi, organele abilitate, pentru a nu-şi îngreuna situaţia juridică deja dificilă, prin tăinuirea unor aşa-zise adevăruri patriotice.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: