Încă un dosar penal la gâtul lui Kovesi

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 08.03.2019

• „Am fost chemată pentru un dosar şi m-am trezit citată în altul. Mi s-au citit nişte acuzaţii că aş fi sprijinit un grup infracţional“
Laura Codruţa Kovesi a declarat, ieri, la finalul audierilor de aproape 5 ore de la Secţia pentru anchetarea magistraţilor, că a fost citată total neprocedural, pentru a da declaraţii într-un dosar şi s-a trezit ca este audiată într-un al doilea dosar penal. „Nu sunt vinovată de niciunul din actele care mi se impută. O să dovedesc că sunt nevinovată. Categoric toată această campanie are legătură cu candidatura mea la Parchetul European", a declarat Kovesi. Ea a spus că nu ştie dacă în acest al doilea dosar este suspectă în mod oficial, pentru că nu a avut acces la niciun document şi i-au fost citite acuzaţii potrivit carora ar fi condus un grup infracţional organizat la DNA Ploieşti.

„Am fost împiedicată să dau declaraţie“

Laura Codruţa Kovesi a declarat, la ieşirea de la Secţia de anchetare a magistraţilor, că după ce a spus că nu poate să dea declaraţii în dosarul extrădării lui Nicolae Popa pentru că nu a studiat cazul, în birou au intrat mai mulţi poliţişti care au anunţat-o că mai este învinuită într-un alt dosar. „Am fost împiedicată să dau declaraţie. Dorinţa mea a fost să lămuresc cât mai repede acele fabulaţii. Am făcut o cerere prin care am solicitat să văd dosarul şi pentru a cunoaşte acuzaţiile. În 15 februarie mi s-a adus la cunoştinţă că sunt învinuită, dar eu nu am primit detaliile. A stabilit să am acces la documente în perioada 8-14 martie. Astăzi am fost în imposibilitate de a da declaraţie pentru că nu am avut acces la acuzaţii. Mi s-a spus că trebuie să rămân în birou. Am întrebat dacă pot să plec şi să aştept citaţia. Mi s-a spus că nu şi că sunt acuzată într-un alt dosar“, a declarat Laura Codruţa Kovesi. Ea spune că în noul dosar ar fi vorba despre constituire de grup organizat format din procurori DNA. „Nu ştiu care e acuzaţia la acest moment, pentru că procesul verbal a fost semnat doar de avocaţi, nu şi de procuror. Nu am reţinut, pentru că citea foarte repede. Acuzaţia este că aş fi coordonat un grup organizat cu procurorii în DNA. Nu s-a dispus nicio măsură", a mai spus Kovesi. Fosta şefă a DNA a subliniat că toată această campanie are legătură cu candidatura sa la Parchetul European şi că nu este vinovată cu nimic: „Nu sunt vinovată de comiterea niciuneia dintre faptele care mi se impută. O să dovedesc că sunt nevinovată, o să mă apăr”. Kovesi a spus că nu ştie dacă în acest al doilea dosar este suspect în mod oficial, că nu a avut acces la niciun document din dosar şi i-au fost citite acuzaţii potrivit cărora ar fi condus un grup infracţional organizat la DNA Ploieşti. Kovesi a afirmat că nu i s-a respectat „absolut niciun drept”, iar acuzaţiile „sunt nişte fabulaţii” pe care le va demonta „cât mai repede cu putinţă”.

„Fabulaţii susţinute de persoane care au probleme cu legea“

„Vă spun categoric că nu pot să existe probe (...) nu au ce probe să existe pentru că nu am comis aceste fapte”, a continuat ea, reafirmând că este vorba de o „înscenare“ pentru a fi împiedicată să obţină funcţia de şefă a Parchetului European. El a spus de mai multe ori că este vorba despre o înscenare pentru a fi împiedicată să ocupe funcţia de procuror-şef european, iar toate aceste acuzaţii care i se impută sunt „fabulaţii susţinute de persoane care au probleme cu legea“. „Întotdeauna am respectat legea în tot ce am făcut şi nu îmi e ruşine de nimic din activitatea mea", a declarat Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi a fost chemată ieri pentru a fi audiată în dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, în urma unui denunţ al lui Sebastian Ghiţă. În acest dosar - deschis în plină candidatură a acesteia la Şefia Parchetului European - Laura Codruţa Kovesi este urmărită penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, ca urmare a unei sesizări a lui Sebastian Ghiţă, care a susţinut că i-ar fi dat bani lui Kovesi pentru aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. Secţia pentru investigarea faptelor din justiţie susţine că Laura Codruţa Kovesi ar fi cerut şi primit în 2011, când era procuror general, suma de 268.689,36 de lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea din Indonezia a omului de afaceri Nicolae Popa. Asta deşi, Poliţia Română a confirmat de câteva ori că această instituţie s-a ocupat de repatrierea lui Popa şi a suportat şi cheltuielile.

Ghiţă se poate întoarce liber în ţară

Curtea de Apel Ploieşti a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis în lipsă în cazul fostului deputat PSD, Sebastian Ghiţă, acuzat de fapte de corupţie în dosarul Asesoft. Decizia este definitivă. „În baza art.4251 alin.7 pct.2 lit.a rap.la art.204 cod proc.pen., admite contestaţia formulată de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian împotriva încheierii nr.74 din 4 martie 2019 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalul Prahova pe care o desfiinţează în totalitate şi rejudecând cererea inculpatului: În baza art.242 alin.1 cod proc.pen., admite cererea şi dispune revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, luată prin încheierea nr.98 din 15 martie 2017 a Tribunalul Prahova şi devenită definitivă prin încheierea din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Ploieşti şi în baza cărora a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.2/UP/14 aprilie 2017 emis de Curtea de Apel Ploieşti. În baza art.275 alin.3 cod proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă".
„Cred că ar trebui să mă bucur“, a declarat Sebastian Ghiţă, după decizia luată de Curtea de Apel Ploieşti. El spune că se va consulta cu avocaţii, dar e posibil să se întoarcă în ţară acum, „că societatea reuseşte să se aşeze“.

Scrisoarea lui Tudorel împotriva lui Kovesi, publicată la „Poşta redacţiei“ era ,,în numele Guvernului“

Scrisoarea trimisă cotidianului Financial Times de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu acuzaţii la adresa Laurei Codruţa Kovesi, a fost publicată la rubrica „Poşta redacţiei" şi a fost trimisă în nume personal, scrie ziare.com. Observaţia a fost făcută de jurnalistul Liviu Avram, după ce joi dimineaţa Tudorel Toader a refuzat să dea mai multe explicaţii, afirmând doar că scrisoarea a fost trimisă oficial şi asumată de Guvern. „Tudorel Toader, erou în Financial Times. La rubrica «Poşta redactiei»? Nu râdeţi, ’Letters to the Editor’ chiar asta înseamnă, poşta redacţiei. Şi priviţi cum îl semnează: Tudorel Toader, Bucureşti, România - nici măcar nu-i menţionează funcţia. Funcţia de ministru al Justiţiei apare la sfârsitul scrisorii, la semnatură", a comentat pe Facebook Liviu Avram, conform ziare.com. Întrebat joi dimineaţa de jurnaliştii de la Hotnews dacă scrisoarea a mai fost trimisă şi altor redacţii şi dacă este vorba despre un articol plătit, Tudorel Toader a răspuns doar că a fost vorba despre „o scrisoare oficială, redactată şi trimisă în numele Guvernului României“. Ziare.com i-a solicitat purtătorului de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, să confirme afirmaţia ministrului Justiţiei, însă până la ora redactării acestui articol nu venise niciun răspuns.

DNA îl contrazice pe Tudorel Toader

Reprezentanţii DNA au trimis o adresă către Financial Times pentru a rectifica „unele informaţii nereale” transmise de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în scrisoarea către publicaţie. Între aceste informaţii sunt cele privind numărul de dosare preluat de la DNA de nou-înfiinţata Secţie specială pentru magistraţi, şi cele privind numărul de investigaţii faţă de magistraţi deschise în mandatul Laurei Codruţa Kovesi. „De exemplu, pentru a susţine că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraţilor care judecau în cauze penale, domnul ministru menţionează faptul că nou formata secţie pentru magistraţi -Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie - a preluat 1422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunţ”, precizează DNA. În realitate, la momentul începerii activităţii, Secţia respectivă a preluat de la DNA 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 de sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă 12 %, susţin reprezentanţii DNA. Un alt exemplu se referă la afirmaţia ministrului Justiţiei că, pe perioada mandatului Laurei Kovesi, DNA a deschis investigaţii faţă de 3.420 de judecători şi procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistraţi din România. În realitate, numărul total de investigaţii privind magistraţii înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani şi 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeaşi perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru ca s-a constatat că sesizările erau nefondate. Dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu. ,,Prin urmare, reiese că majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, în 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituţia din care face parte”, precizează DNA, menţionând că şi aceste date au fost prezentate public şi se află pe site-ul instituţiei.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: