Fondurile de administrare pe Pilonul II se gândesc să se retragă din România

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 26.02.2019

• Ordonanţa cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă, pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de circa 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent
Majoritatea, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II, se gândesc să se retragă din România, din cauza condiţiilor impuse prin OUG 114/2018, considerate ca fiind „excesiv de oneroase“, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economist-şef al BNR.

Condiţiile impuse de OUG 114, considerate „excesiv de oneroase“

„Problema este că Ordonanţa 114 din 2018 cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă, pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de circa 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent. Totodată, această sumă este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. În acelaşi timp, Ordonanţa 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor ce pot fi percepute. În aceste condiţii, din ce înţeleg eu din discuţia cu Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România, marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condiţiile de faţă sunt excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câştig aproape inexistent. Cine ar avea de suferit? Exact categoriile menţionate anterior, cei 7,25 de milioane de participanţi la sistem. Ar avea de suferit Bursa de Valori Bucureşti, care în loc să facă un pas spre piaţa emergentă, ar face un pas înapoi. De asemenea, în fine, ar mai avea de suferit bugetul prin dispariţia unui finanţator major. În aceste condiţii, ceea ce se impune este un dialog între autorităţi şi Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România pentru a găsi soluţii de compromis care să nu ducă la dispariţia acestei forme de finanţare“, a explicat Lazea, potrivit Agerpres.

Ordonanţa afectează trei categorii de interese

Potrivit oficialului BNR, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească şi chiar să inverseze scopul prin care Bursa de Valori Bucureşti (BVB) să ajungă la stadiul de piaţă emergentă. „Banca Naţională a României este interesată de evoluţia Bursei de Valori Bucureşti din mai multe motive. Un prim motiv ar fi acela de stabilitate financiară, un doilea ar fi acela de stabilitate macroeconomică şi un al treilea ar fi acela de încurajare a unei forme alternative de finanţare, alta decât creditul bancar. Din toate aceste motive, Banca Naţională a României a sprijinit constant eforturile Bursei de Valori Bucureşti, în efortul acesteia de a promova de la stadiul de piaţă de frontieră la stadiul de piaţă emergentă, ceea ce ar permite o creştere substanţială a volumului investiţiilor. Din păcate, efectele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 par să încetinească dacă nu chiar să inverseze acest scop de ajungere a Bursei în stadiul de piaţă emergentă, pentru că sunt afectate trei categorii de interese şi anume: investiţiile pe bursă, pensii decente pentru 7 milioane de participanţi şi finanţarea guvernului de către fondurile de pensii“, a mai spus economistul şef al Băncii Naţionale a României.

Documente care recunosc importanţa Pilonului II de pensii

Lazea a punctat, totodată, că documentele privind aderarea României la euro adoptate de către Guvern recunosc, totuşi, importanţa Pilonului II de pensii. „Paradoxal este următorul lucru: documentele privind aderarea României la euro, recent adoptate de către Guvernul României, recunosc rolul important al Pilonului II de pensii în toate aceste trei domenii. Se recunoaşte acolo că investiţiile de pe Bursa de Valori Bucureşti asigură cel puţin 15% din lichiditatea acesteia, că fondurile de pensii vor asigura pensii decente pentru peste 7 milioane de participanţi, că aceleaşi fonduri de pensii asigură peste 20% din capitalizare prin titlurile de stat pe care le deţin“. De altfel, tot din raportul de fundamentare a adoptării monedei euro reiese că, în ceea ce priveşte Bursa de Valori, „având calitatea de investitori pe termen lung, fondurile de pensii private au un rol pozitiv în stabilitatea pieţei financiare din România. Investiţiile realizate urmăresc creşterea capitalului prin echilibrarea portofoliului se face în mod strategic, şi nu speculativ“, a declarat Valentin Lazea. Conform datelor prezentate de oficialul BNR, pe parcursul anului 2017, Pilonul II al sistemului de pensii a înregistrat un ritm anual de creştere mai mare decât la Pilonul III, respectiv de 26% faţă de 18,5%. „Fondurile private de pensii au avut în decembrie 2017 investiţii în acţiuni în valoare de 8,24 miliarde de lei, adică 19,8% din totalul activelor, majoritatea tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti. În ceea ce priveşte asigurarea unei pensii decente pentru populaţie, acelaşi document de trecere la euro propune următoarele: valoarea totală a activelor administrată de întregul sistem de pensii private a crescut, în 2017, menţinându-se tendinţa pozitivă din ultimii ani. Astfel, la 31 decembrie 2017, sistemul a ajuns la 41,5 miliarde de lei, respectiv 8,9 miliarde de euro, adică 5,1% din PIB. La Pilonul II al sistemului de pensii, ritmul anual de creştere a fost mai înalt decât la Pilonul III, şi anume de 26% faţă de 18,5%. În ceea ce priveşte finanţarea Guvernului prin achiziţionarea titlurile de stat, documentul respectiv menţionează investiţii ale fondurilor de pensii private în titluri de stat reprezintă o sursă importantă de finanţare a cheltuielilor guvernamentale care stimulează indirect sectorul real al economiei prin intermediul alocărilor bugetare. Mai mult decât atât, recent ministrul Muncii a făcut cunoscut faptul că, în anul 2019, suma transferată la Pilonul II de pensii va creşte la peste 8 miliarde de lei“, a susţinut Lazea, citând informaţiile cuprinse în documentul referitor la aderarea României la moneda unică europeană.

Active în creştere cu 17,1%

Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active în valoare de peste 48 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, în creştere cu 17,1% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut. Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 30,37 miliarde de lei, respectiv 63,2%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 7,94 miliarde de lei (16,52%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,5 miliarde de lei, respectiv 9,38% din totalul activelor. Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 48,063 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, iar valoarea activului net era de 48,042 miliarde de lei. Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,270 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,138 milioane de participanţi. Pe Pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: