Băncile au scris Parlamentului să respingă OUG 114

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 19.02.2019

• Comunitatea bancară semnalează că toate costurile finale ale OUG 114 vor fi plătite de societate în general: prin restrângerea creditării, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor
Într-o scrisoare-analiză transmisă Senatului, prima Cameră a Parlamentului care va dezbate OUG 114, prin care Guvernul a decis, printre altele, impozitarea activelor financiare ale băncilor, membrii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi cei ai Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) atrag atenţia asupra impactului uriaş pe care OUG 114/2018 l-ar putea avea asupra companiilor, Statului şi bineînţeles asupra sistemului financiar, în cazul în care Ordonanţa ar rămâne în forma actuală. De altfel, bancherii vor avea astăzi o întrevedere cu preşedintele Senatului, la sediul Parlamentului, întrevedere în cadrul căreia vor detalia datele transmise în scrisoare, arată hotnews.ro.

Toate costurile finale ale OUG 114 vor fi plătite de societate

Reamintim că OUG 114/2018 face obiectul unor discuţii între BNR şi Finanţe, în vederea găsirii unei soluţii onorabile prin care Ordonanţa să rămână, întrucât în actuala forma ea încalcă legislaţia europeană. Din păcate, Finanţele au ieşit cu această Ordonanţă fără să se consulte cu nimeni, iar acum se caută căi prin care intenţiile legiuitorului să poată fi puse în mod legal în aplicare. Comunitatea bancară semnalează că toate costurile finale ale OUG 114 vor fi plătite de societate în general: prin restrângerea creditării, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Potrivit reprezentanţilor ARB şi CPBR, prin astfel de măsuri, economia României devine mai vulnerabilă la o posibilă viitoare criză externă.
„Modul în care a fost concepută această taxă nu are fundament economic, respectiv condiţionarea acesteia de ROBOR, o dobândă care este stabilită de piaţă. ROBOR este rezultatul cererii şi ofertei de pe piaţa interbancară, depinzând de o serie de factori macroeconomici, inflaţia fiind principalul factor determinant al evoluţiei nivelului ROBOR“, se arată în documentul consultat de HotNews.ro.

Ce cuprinde textul scrisorii trimise de comunitatea bancherilor

După ce arată că în România instituţiile de credit nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au şi asigurat necesarul de fonduri în ţară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susţinut economia românească. Astfel, din această perspectivă, instituirea noii taxe pe active nu are susţinere, având în vedere că alte state ale Uniunii Europene au impus taxarea activelor financiare în perioada crizei 2009 – 2010 pentru a compensa finanţarea cu bani publici a băncilor, ceea ce nu a fost cazul şi nu este cazul în România. Mai mult decât atât, nivelul de taxare propus în România este mult mai mare decât nivelurile observate în aceste state (nivelul maxim al taxei, respectiv 0,53%/an fiind întâlnit în Ungaria, aceasta fiind redusă în foarte scurt timp la o cotă situată între 0,15%- 0,2%), în condiţiile în care vorbim de economii şi sectoare mai dezvoltate. De asemenea, statele care au aplicat astfel de taxe în anii anteriori au ajuns în final să reducă nivelul iniţial stabilit tocmai din cauza efectelor negative produse.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: