Trei colegii din Braşov le cer să plece elevilor de gimnaziu cu medii sub 8

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: A.R., M.P., 04.02.2019

• Multe voci acuză ca discriminatoriu regulamentul pe care părinţii, elevii şi cadrele didactice din cele trei colegii de elită ale oraşului şi l-au asumat
• „Este o discriminare şi eu cred că nu putem să facem asemenea lucruri“, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu
• „Ţara a rezolvat problema celor care intră la liceu cu note 2 şi 3. Acum, trebuie desfiinţaţi şi umiliţi elevii cu 9 şi 10 şi profesorii lor“
Pe pagina de Facebook „Părinţii cer schimbare” a apărut săptămâna trecută o postare potrivit căreia la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, Colegiul Naţional Dr. „Ioan Meşotă” şi Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil” elevii care nu obţin media generală minim 8,5 sunt declaraţi „necorespunzători cu standardele şcolare asumate” şi obligaţi să se transfere la alte şcoli. Postarea a declanşat un val uriaş de reacţii, iar multe voci acuză ca discriminatoriu acest regulament pe care părinţii, elevii şi cadrele didactice din cele trei licee de elită ale oraşului şi l-au asumat pentru a păstra standardele claselor de performanţă. Pe de-o parte, Ariana Bucur, inspectorul şcolar general din Braşov, spune că „este un regulament intern pe care şcolile l-au stabilit în Consiliul de Administraţie şi, în condiţiile în care acel regulament este semnat de părţile implicate, el devine obligatoriu“. „Este o discriminare şi eu cred că nu putem să facem asemenea lucruri”, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Asociaţiile de elevi din România cer Ministerului Educaţiei Naţionale să trimită corpul de control la cele trei colegii din Braşov, în timp ce Consiliul Judeţean al Elevilor Braşov (CJE), entitate care reprezintă interesele elevilor braşoveni, încă nu a venit cu un punct de vedere oficial în această dispută.

Performanţa e o alegere liberă

La Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ regulamentul spune că „elevii claselor a V-a, a VI-a şi a VII-a, care la sfârşitul anului şcolar nu obţin media generală de minimum 8.50, mediile generale la limba română şi la matematică de minimum 8.00, sau media generală la purtare de minimum 9.50, sunt declaraţi necorespunzători cu standardele şcolare asumate prin contractul educaţional semnat de părinte în momentul înscrierii la Colegiul Naţional «Andrei Şaguna» şi, în consecinţă, nu vor mai frecventa cursurile colegiului, fiind obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte şcoli”. Situaţia este similară în celelalte două licee de elită în care mediile de admitere în liceu rămân cele mai ridicate. De altfel, surse care vor să-şi păstreze anonimatul, au explicat că cerinţa din regulament vine ca o provocare pentru elevii care vor să facă performanţă. ,,Pentru cine nu ţine pasul poate fi chiar un dezavantaj să rămână într-o astfel de clasă. Performanţa e o alegere liberă. Ne uităm în jur şi vedem cum decade tot sistemul, cum superficialitatea devine model de urmat. Iată şi acum, intenţia de a păstra standardele unor licee de tradiţie naşte o campanie de acuzaţii. O vânătoare de vrăjitoare. Ţara a rezolvat problema celor care intră la liceu cu note 2 şi 3. Acum, trebuie desfiinţaţi şi umiliţi elevii cu 9 şi 10 şi profesorii lor. Probabil trebuie să promovăm savanţi cu doctorate furate şi intelectuale de renume ca doamna Dăncilă“.

„Nu cred că este vorba de segregare“

Ariana Bucur, inspectorul şcolar general din Braşov, a declarat pentru Edupedu.ro că „este un regulament intern pe care şcolile l-au stabilit în Consiliul de Administraţie şi, în condiţiile în care acel regulament este semnat de părţile implicate, cred că el devine obligatoriu. Sunt colegii care au performanţă şi care, pentru a-şi menţine ştacheta aşa cum şi-au propus, au impus aceste medii pentru a putea rămâne”. „Nu cred că este vorba de segregare. Sunt şcoli de masă, dar trebuie să ţinem cont de istoricul şi de rezultatele pe care le au în competiţiile şcolare. Dacă elevul nu poate ţine pasul… Este un feedback adus părintelui, că elevul nu are posibilitatea de a fi la nivelul mediei copiilor de la clasa respectivă”, a declarat pentru edupedu.ro Ariana Bucur, inspectorul şcolar general de la IŞJ Braşov. Inspectorul şcolar general din Braşov a mai susţinut că „fiecare unitate şcolară are acest regulament intern şi fiecare unitate poate stabili condiţii legate de activitatea pe care o desfăşoară, de rezultatele pe care şi le doresc. Sunt ţinte pe care şi le-au stabilit şi sunt indicatori de management şi nu cred că ar trebui să privim lucurile din perspectiva segregării. Dacă acel copil nu poate face faţă targetului stabilit, el este îndrumat spre o altă unitate şcolară. Acest lucru se întâmplă şi cu consultarea unui psiholog“.

Regulamentul nu trebuie să încalce legile

Fostul secretar de stat Oana Badea a declarat pentru edupedu.ro că exmatricularea elevilor în interiorul gimnaziului pe criteriu de medie „încalcă dreptul educaţional al elevului şi dreptul de a alege şcoala”. „Acele prevederi din regulamentele şcolare care selectează elevii pe bază de performanţă şcolară sunt discriminatorii raportat la celelalte reguli care sunt deja stabilite la nivel de sistem. Cei care sunt clasa a V-a nu au încălcat nicio regulă a sistemului de educaţie, la finalul anului: s-au dus la şcoală, au învăţat, au primit note. Nicio prevedere dintr-un regulament intern al unei unităţi de învăţământ nu poate bate prevederi din legi organice. Regulamentul trebuie să fie subordonat acelor legi organice, iar autorităţile competente, inspectoratul şcolar, autoritatea pentru protecţia copilului trebuie să vegheze ca acele prevederi să fie în concordanţă cu prevederile legii”, a explicat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea.

Asistenţă juridică gratuită pentru părinţii care vor să dea în judecată colegiile

Obligarea părinţilor de către şcoală să-şi transfere copiii în timpul gimnaziului, dacă nu obţin o anumită medie stabilită de instituţia de învăţământ, este „o formă voalată de exmatriculare a unor şcolari care nu s-au ridicat la «standardele» unor directori care se consideră şefi pe plantaţie”, a declarat Petru Apostoaia, preşedintele Consiliul Naţional al Elevilor, într-o luare de poziţie trimisă Edupedu.ro. „Dacă există elevi sau părinţi care vor să dea în judecată colegiile, obiectivul procesului fiind suspendarea respectiv anularea regulamentului, mă ofer să le acord sprijinul, pentru că doar ei pot avea o calitate procesuală activă. Adică doar ei pot juridic să ceară acest lucru”, a declarat, tot pentru Edupedu.ro, Constantin-Alexandru Manda, student la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

Asociaţiile de elevi cer ca Ministerul Educaţiei să trimită corpul de control la Braşov

Asociaţiile de elevi din România cer Ministerului Educaţiei Naţionale să trimită corpul de control la cele trei colegii din Braşov unde, prin regulamente interne, elevii de gimnaziu sunt obligaţi să aibă media generală mai mare de 8.50, în caz contrar fiind consideraţi „necorespunzători cu standardele şcolare asumate” şi obligaţi să se transfere. Într-un comunicat transmis la sfârşitul săptămânii, asociaţiile de elevi din România atrag atenţia că „orice prevedere care limitează accesul liber la educaţie al elevilor constituie un atentat la principiul echităţii care (...) este unul din fundamentele pe care se constituie sistemul de învăţământ românesc. Astfel, «debarasarea» de elevii care nu reuşesc să atingă o anumită performanţă nu reprezintă, în fapt, decât perpetuarea mentalităţii elitismului în sistemul de învăţământ, o mentalitate toxică ce se concentrează în mod expres pe elevii ce obţin premii la olimpiade şi concursuri, respectiv medii foarte mari, fără a încerca sprijinirea elevilor ce au deficienţe de învăţare (...) şi ajutarea lor în a-şi remedia situaţia”, arată AEC într-un comunicat semnat de Mihai Tănase, preşedinte Asociaţiei Elevilor din Constanţa, în numele asociaţiilor şi consiliilor de elevi din România. Asociaţiile de elevi consideră totodată că reglementările introduse în regulamentele de ordine internă ale liceelor ,,denotă o interpretare eronată a directorilor faţă de scopul evaluării şi notării, acesta nefiind efectuarea unei filtrări în sistem şi ierarhizarea elevilor în funcţie de capacităţile intelectuale, ci analizarea situaţiilor unde elevii nu şi-au însuşit anumite competenţe şi cunoştinţe pentru ca ulterior activitatea de predare-învăţare să fie eficientizată“.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: