Strînsul cetelor de feciori, bucuria satelor făgărăşene

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 13.12.2018

• Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus şi pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013
În fiecare an, în preajma sarbatorilor de iarnă, tradiţiile populare renasc în Ţara Făgăraşului. Fiecare sat devine odată cu Crăciunul un loc unde timpul nu mai contează, la fel ca problemele cotidiene. De la tăiatul porcului, pînă la organizarea cetelor de feciori, obiceiurile străvechi sînt readuse pe primul plan, sătenii bucurîndu-se şi sărbătorind ca în nici o altă perioadă de peste an. De la Crăciun şi pînă la Sfîntul Ioan, oamenii îmbracă hainele de sărbătoare şi se veselesc loalaltă indiferent de vîrstă, iar cetele de feciori le aduc în case colindele care vestesc Naşterea Mîntuitorului Iisus. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus şi pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013, scrie Monitorul de Făgăraş.

,,Cucurigu!”, la Ucea de Jos

Pe uliţele satului Ucea de Jos s-a auzit ,,Cucurigu!” în seara de Sfîntul Nicolae. Cînd s-a îngînat ziua cu noaptea, s-a auzit semnul dat sătenilor care arăta că Ceata de feciori s-a strîns, iar în sat sărbătorile vor fi animate de obiceiurile şi tradiţiile străvechi. Puţin după ora 16.00 cei şase cetaşi îmbrăcaţi cu recăle şi pe cap cu căciuli s-au adunat în capul satului dinspre munte. Şi-au adus cu ei un coş din nuiele gătit cu o cîrpă ţesută în război. De aici s-a dat starul plecării pe uliţele satului strigînd ,,Cucurigu!”. Este singurul sat unde prin strigătul cocoşului se anunţă că Ceata de feciori este gata de sărbătoare. Mare gălăgie a cuprins întregul sat, iar localnicii au ieşit la porţi pentru a-i felicita pe feciori şi pentru a le da cîteva ouă. Unii mai multe, alţii mai puţine, fiecare cîte a avut. Feciorii şi-au adunat darurile în coş, au mulţumit şi i-au invitat pe localnici la jocul din vatra satului din timpul sărbătorilor de iarnă. Ucenii de Jos se vor bucura şi în această iarnă de obiceiurile vechi ale satului, dar mai ales că vor fi colindaţi în Ajunul Crăciunului. Preţ de cîteva ore s-a auzit ,,Cucurigu!” pe uliţele din Ucea de Jos, iar la sfîrşitul acţiunii, feciorii aveau adunate în coş peste 100 de ouă. Conform tradiţiei, ei se adună la gazdă unde fac o papară şi invită fetele la masă. În acest an, gazda cetei este fosta grădiniţă, clădire oferită de Primăria Ucea feciorilor. Cetaşii se vor întîlni din nou în Ajunul Crăciunului cînd vor începe colindatul din casă în casă.

Ceata din Beclean şi-a ales vătaful

Tinerii din Beclean păstrează tradiţia şi s-au adunat la căminul cultural din sat în ajun de Sfîntul Nicolae pentru a se organiza. Denis Humelnicu, Sergiu Cişmaş, Alexandru Gabor, Radu Cristea, Cătălin Ursu şi Alexandru Jiga sînt feciorii care vor anima satul pe perioada sărbătorilor de iarnă. Îmbrăcaţi cu cheptar, şerpar şi căciulă, feciorii au dat prima reprezentaţie în faţa satului la alegerea vătafului. În acest an cea mai mare funcţie în sat o deţine Denis Umelnicu, el este vătaful şi va conduce ceata la colindat şi la joc. ,,Obiceiul vechi spune că odată vătaful ales, acesta este aruncat în sus de trei ori de cetaşi, gest care arată acceptul acestuia în funcţie. După alegerea vătafului, cetaşii au depus jurămîntul de credinţă”, a spus Claudiu Motrescu, primarul comunei, care susţine păstrarea tradiţiilor locale. S-a jucat apoi fecioreasca, învîrtita, poşovoaica şi brîul. ,,Erau pe vremuri cîte 8-9 feciori în ceată, acum sîntem doar 6. Ne-am împărţit funcţiile după numărul de cetaşi. Pe vremuri, foschistul, de exemplu, întreţinea permanent focul la gazdă şi la biserică. Cizmarul avea sarcina de a da cu cremă cizmele feciorilor. Dansatorul trebuia să joace toate fetele nemăritate din sat. Bucătarul se ocupa de mîncare şi el aduna din sat bucatele date de familii. El omenea de fiecare dată pe toţi cei care treceau pragul gazdei. Casierul- notarul se ocupa de bani şi economii”, a explicat Alexandru Gabor, notarul Cetei de feciori din Beclean, un iubitor al tradiţiilor.

Obicei vechi, de la 1765

Obiceiul cetelor vine din vechime, iar conform etnografului Ioan Pumnea, un document de la 1765 explică organizarea Cetei din Ţara Făgăraşului. ,,Am intrat în posesia unui document care atestă faptul că aceste cete de feciori din Ţara Făgăraşului sau din zona Rupea datează de la 1765. El prevede că au fost înfiinţate pentru întîia oară cetele de tineri, care erau organizate în preajma solstiţiului de iarnă. De asemenea, acest document arată că în Comăna de Jos de lîngă Făgăraş obiceiul «Obcina» se ţinea la o gazdă unde se juca. Se mai precizează unele amănunte legate de port. Acestea erau straie româneşti, cioareci, zeche, căciulă şi ceea ce era extrem de interesant este faptul că menţionează că bărbaţii purtau părul înnodat în două părţi. Sigur că în timpul acelor vremuri bărbaţii aveau părul lung, motiv pentru care era purtat împletit în cozi”, a precizat etnograful Ioan Pumnea.

Colindatul, pe lista UNESCO

Tradiţia spune că în Ţara Făgăraşului Cetele de feciori se constituie în ajunul Sf. Nicolae şi se desfac în ziua de Sf. Ioan. Cel mai spectaculos obicei la deschiderea cetei se păstrează la Ucea de Jos. Aici, feciorii care compun ceata, umblă pe uliţele satului şi strigă ,,Cucurigu”. Închiderea cetelor sau ,,spargerea” lor se face de Sfîntul Ion, pe 7 ianuarie. Feciorii de la Rucăr sparg ceata la lăsarea întunericului de praznicul Sf. Ion, cînd fac joc la fiecare răspîntie de uliţe după care urcă pe dealul numit ,,Coasta furcii” cîntînd, iar din vîrful coastei dau drumul la roţi de foc care rostogolindu-se ajung la baza dealului în strigăturile tradiţionale. De cîţiva ani se organizează la Făgăraş o frumoasă paradă a cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului, de Sfîntul Ion. Organizarea evenimentului aparţine bisericii ortodoxe. Din 2013, colindatul Cetei de feciori din Ţara Românească a intrat pe lista UNESCO, ca patrimoniu imaterial.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: