Guvernul a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 11.10.2018

• Valoarea punctului de pensie va creşte de la 1 septembrie 2019
Proiectul noii legi a pensiilor a fost aprobat în şedinţa de guvern de ieri şi va fi trimis în Parlament, a anunţat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. „Nicio pensie nu va scădea după recalculare. Nu se modifică vîrsta standard de pensionare şi nici stagiul de cotizare, nici stagiul minim şi nici cel complet“, a precizat ea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decît cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.

Noua lege a pensiilor se va aplica etapizat începînd cu 2019 pînă în 2021

Vasilescu a precizat că printre noutăţile aduse de proiect se numără cea privind introducerea masteratului şi doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, pentru fiecare an de perioadă asimilată urmînd a se acorda cîte 0,25 de puncte. La începutul şedinţei de Guvern, premierul Viorica Dăncilă a precizat că „noua lege a pensiilor se va aplica etapizat începînd cu 2019 pînă în 2021 cînd va intra integral în vigoare, ceea ce înseamnă şi noi creşteri ale punctului de pensie, la 1.265 lei în 2019, 1.775 lei în 2020 şi 1.875 lei în 2021“. După aprobarea în Guvern, proiectul va fi transmis pentru dezbatere în Parlament. „Asigurăm pensii egale pentru muncă egală şi îndreptăm inechităţile din prezent, cînd două persoane care au avut aceeaşi ocupaţie şi au aceeaşi vechime în muncă beneficiază de pensii diferite“, a mai spus Dăncilă. Aceasta susţine că aplicarea legii poate fi susţinută din punct de vedere financiar.

Vasilescu: „Pe măsură ce cresc salariile, vor creşte şi pensiile“

Legea pensiilor va merge acum spre Parlament, după ce a primit toate avizele necesare, iar Ministerul Finanţelor a ales o variantă de reactualizare a pensiei după 2022, a anunţat, ieri, Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, la Digi24. „La Ministerul de Finanţe am timis patru variante pentru ceea ce se va întîmpla după 2022, cum se reactualizează pensia după anul 2022. Iniţial era că se actualizează doar cu rata inflaţiei. În urma dezbaterii pe care am
avut-o cu federaţiile pensionarilor, sindicatele şi toate persoanele interesate de acolo au reieşit mai multe variante. Mă bucur că Ministerul de Finanţe a ales-o pe cea mai bună. Cea care pe lîngă rata inflaţiei prevede şi o creştere de 50% din creşterea reală a salariului mediu brut pe economie. Pe măsură ce cresc salariile, vor creşte şi pensiile“, a spus Vasilescu.

Schimbări la cumpărarea de vechime

În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata că angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate. În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, cîteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai tîrziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Fostele grupe de muncă se păstrează

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale. De asemenea, au fost coborîte pragurile de reducere a vîrstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vîrsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vîrsta se reduce cu 6 luni. „Deşi propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de patru ani de la care să pornească reducerea, totuşi proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atît pentru condiţii deosebite, cît şi pentru condiţii speciale. Dacă, pînă acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiţii de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum încolo de această facilitate (reducerea vîrstei de pensionare)”, a precizat ministrul Muncii.

Patru categorii de pensii

Proiectul prevede tot patru categorii de pensii, cea de limită de vîrstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sînt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vîrstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vîrstă standard de pensionare. Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vîrstă. Adică, persoanele care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu cinci ani înainte de îndeplinirea vîrstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate. O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii pe care i-au crescut pînă la vîrsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vîrstei de pensionare cu şase ani. Începînd cu al 4-lea copil se adaugă cîte un an în plus, pentru fiecare copil. Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vîrstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul ş.a. Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare. În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Cum se va calcula pensia minimă

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă cîte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă cîte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozile la ghişee.

Vechimea minimă: 15 ani

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămîn în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii. Sînt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vîrstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii. În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

La calculul pensiei se valorifică toate drepturile de natură salarială

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sînt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei, arată Ministerul Muncii.

Principalele modificări aduse prin noua lege a pensiilor:

• Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea Numărului Total de Puncte cu Valoarea Punctului de Referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale
• Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, pot opta între pensie şi indemnizaţia socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii
• Punctul de pensie va fi de 1.265 lei în 2019, de 1.775 lei în 2020, de 1.875 lei în 2021, iar apoi se va indexa cu inflaţia
• Pensia de urmaş se va cuveni copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii
• Pensia minimă se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare
• Se introduce o nouă prestaţie şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, şi reprezintă 25% din pensia soţului decedat
• Se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master şi doctorat.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: