* Dupã 15 ani, România a ales sã nu mai facã economie dupã dictare, chiar dacã mulþi experþi se tem cã Guvernul Tãriceanu ºi-a asumat astfel mari riscuri
Dupã 15 ani în care acordul cu Fondul Monetar Internaþional a plutit ca un spectru al rãului asupra României, din cauza constrîngerilor pe care le aducea cu sine, România poate rãsufla uºuratã. Negociatorul-ºef al delegaþiei FMI, Emmanuel Van Der Mensbrugge, a anunþat, ieri, dupã douã sãptãmîni de negocieri cu autoritãþile de la Bucureºti, cã acordul stand-by cu FMI a fost rupt. Reprezentanþii Fondului considerã cã bugetul þãrii pentru anul 2006 este unul nerealist, iar FMI nu este de acord cu politicile economice ale Guvernului român. Autoritãþile de la Bucureºti declarã cã din moment ce nu vor mai trebui sã rãspundã exigenþelor FMI, investiþiile, mai ales cele în infrastructurã, se vor putea dezvolta. Experþii Fondului atrag însã atenþia cã astfel se va ajunge la un deficit mult prea mare, iar România riscã sã intre în Uniunea Europeanã cu dezechilibre macroeconomice în creºtere.
FMI-ul vrea una,
Guvernul alta
Acordul României cu FMI a „deraiat“, în pofida unor îndelungate negocieri pentru a doua ºi a treia evaluare, deoarece pãrþile nu au ajuns la un acord în privinþa deficitului bugetar pentru anul 2006 ºi a mãsurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice. Experþii FMI criticã faptul cã introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat, adicã circã un miliard de euro, nu a fost compensatã decît prin mãsuri care au provocat nesiguranþa în mediul de afaceri.
Un deficit prea mare
Într-un comunicat oficial al FMI se aratã cã instituþia „recunoaºte cã autoritãþile române au sarcina dificilã de a alcãtui un buget cumpãtat“, dar - susþine comunicatul FMI - „proiectul de buget pentru anul 2006 este nerealist, ceea ce face probabil ca deficitul bugetar sã fie cu mult mai mare decît maxima acceptatã de FMI de 0,5% din PIB“. Conform estimãrilor lui Emmanuel van der Mensbrugghe, FMI se aºteaptã ca deficitul bugetar al României sã fie de 1% în 2006.
Salariile bugetarilor au subminat acordul
Alte aspecte subliniate de reprezentanþii Fondului se referã la creºterea nejustificatã a salariilor din sectorul public. FMI considerã cã Guvernul nu abordeazã cu severitate nivelul salarial din sectorul public, unde este normal ca salariile sã creascã o datã pe an. Guvernul român a mãrit salariile de 4 ori în ultimele 12 luni. Pe de altã parte, Guvernul a construit bugetul pe 2006 fãrã sã prevadã nici o creºtere salarialã în sectorul bugetar, deºi recomandarea FMI este ca salariile trebuie sã creascã o datã pe an, adicã în octombrie anul viitor.
Economia
se supraîncãlzeºte
FMI solicitã în continuare o nouã politicã fiscalã ºi monetarã, sprijinirea sectorului de bunuri ºi servicii, reducerea deficitului de cont curent. Banca Naþionalã a României a fost ºi ea „urecheatã“ pentru modul în care a instrumentat reducerea dobînzii de intervenþie. În consecinþã, FMI considerã cã este absolut necesar ca rata inflaþiei în România sã scadã pentru cã economia României nu este rentabilã ºi nici competitivã.
Misiunea prezentã la negocierile cu autoritãþile de la Bucureºti a constatat cã economia þãrii noastre continuã sã se supraîncãlzeascã, cererea de bunuri ºi servicii depãºind cu mult oferta de pe piaþã. Astfel, au crescut mult importurile, în timp ce exportul n-a avansat, ceea ce a dus la presiuni inflaþioniste ºi la creºterea deficitului balanþei comerciale.
„Ruperea acordului cu FMI era previzibilã, dar în nici un caz nu este un motiv de bucurie. Cred cã România are nevoie de pãstrarea echilibrului macroeconomic pentru cã, indiferent de existenþa unui acord sau nu cu FMI, economia practic reacþioneazã la fel, adicã un deficit bugetar mai mare înseamnã o inflaþie mai mare, chiar dacã avem sau un un acord cu FMI“
Ionuþ Popescu,
fost ministru de Finanþe PNL
„Este, poate, cea mai rea veste, din punct de vedere economic pe care poate sã o primeasca România, dupã Raportul de þara, care, în ce priveºte criteriile economice, a fost destul de critic vizavi de politicile actualului guvern. Plecarea FMI înseamnã o recunoaºtere implicitã a unei politici proaste, a unei lipse de voinþa politicã din partea actualei coaliþii“.
Mihai Tãnãsescu,
fost ministru de Finanþe
Sindicatele cer
negocierea bugetului
• Sindicatele cer Guvernului aplicarea dialogului social în ceea ce priveºte bugetul pentru 2006, dupã încetarea acordului încheiat între România ºi FMI, pentru cã instituþia financiarã internaþionalã a cerut îngheþarea salariilor bugetarilor pentru anul viitor. „Este de neînþeles aceastã dorinþã a FMI, pentru cã altor state Fondul nu le cere acest lucru“, a declarat, ieri, Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa“. În situaþia în care guvernanþii români nu au acceptat condiþiile FMI, sindicaliºtii sînt dispuºi sã discute planul de acþiune legat de aceste blocãri. „Este demotivant mecanismul propus prin îngheþarea salariilor“, adaugã Hossu. „Niciodatã un sindicalist n-ar fi de acord sã transforme România într-o altã Argentinã prin intermediul FMI. O asemenea exigenþã este criminalã, din toate punctele de vedere“, a declarat, ieri, Ovidiu Jurcã, vicepreºedintele Blocului Naþional Sindical (BNS). El spune cã, în aceste condiþii, ar trebuie sã urmeze discuþii tripartite, pentru a ajunge la cea mai bunã soluþie. „Nu vrem luna de pe cer, vrem doar sã ne apropiem de Uniunea Europeanã ca niºte parteneri, nu ca niºte rude sãrace“, susþine Jurcã.
Oamenii de afaceri
nu se tem
• Reprezentantul Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, spune cã nevoia de FMI a corespuns unei perioade de tranziþie, în care stabilitatea economicã era sub semnul întrebãrii, care acum pare sã fi fost depãºitã. „Din punct de vedere al creºterii economice, impunerea unor scheme extrem de rigide este, în acest moment, în defavoarea României. Pe de altã parte, interpretãm renunþarea la acord ca o asumare de cãtre guvern a regulilor economiei de piaþã ºi creºterii echilibrate“, a declarat Pogonaru. Existenþa unui acord cu FMI însemna ºi o garanþie pentru exterior cã mediul de afaceri evolueazã pe linia principiilor pieþei libere. „Încetarea acordului nu va avea nici o influenþã asupra percepþiei externe. România este în stare de preaderare la Uniunea Europeanã, economia este analizatã continuu. Nu FMI trebuie sã ne monitorizeze, iar efectul sãu era unul de liniºtire a investitorilor strãini în care România nu era în stare de preaderare la UE“, crede primvicepreºedintele patronatului UGIR, ªtefan Varfalvi.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!