Guvernul renunţă la acordul cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic-Braşov

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 18.06.2018

Guvernul nu se va mai folosi de asistenţa Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploieşti-Comarnic-Braşov, ci va merge din nou - pentru a patra oară - pe ideea unui Parteneriat Public-Privat (PPP) - variantă ce a eşuat de trei ori în ultimii 15 ani, potrivit hotnews.ro. Noutatea, însă, va fi folosirea de fonduri europene în cadrul PPP-ului, iar de proiect nu se va ocupa actuala Companie de Autostrăzi şi directorul său, Narcis Neaga, ci Comisia de Prognoză cu o unitate special înfiinţată în acest scop, au precizat surse din Transporturi pentru hotnews.ro. Pe de altă parte, revizuirea Studiilor şi proiectarea autostrăzii ce trebuiau făcute cu sprijinul Băncii Mondiale - o garanţie că ar fi fost profesionist realizate, spun unele voci - vor fi integrate şi ele în cadrul PPP-ului.

Veştea, pesimist în ceea ce priveşte realizarea autostrăzii

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, s-a arătat pesimist în ceea ce priveşte realizarea autostrăzii Comarnic - Braşov, după ce ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a anunţat, în cadrul unei întîlniri a Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor, desfăşurată la Sinaia, că Guvernul renunţă la acordul cu Banca Mondială, pentru a reveni la un Parteneriat Public-Privat în ceea ce priveşte acest proiect. Pe lîngă scepticismul faţă de varianta aleasă de Guvern, Veştea este nemulţumit şi de modul în care s-a luat această decizie. „În luna ianuarie a acestui an aflam că Banca Mondială se implică în acest proiect. Atunci am fost chemaţi la o dezbatere cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, apoi am strîns specialiştii din administraţiile publice locale pentru a pregăti punctele de vedere solicitate. Acum, aflăm că Guvernul renunţă la colaborarea cu Banca Mondială. Eu sînt sceptic în ceea ce priveşte finalizarea acestei autostrăzi. Nu am încredere că proiectul se va materializa”, a declarat Adrian Veştea, care a amintit că Braşovul este unul dintre judeţele care are cea mai mare nevoie de această autostradă. „În domeniul turismului, în 2017 muntele a bătutu marea. Aşa că avem mare nevoie de aeroport şi de autostradă pentru a continua să dezvoltăm turismul“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Siegfried Mureşan: „Construirea autostrăzii depinde numai de Guvern“

Prezenţi vineri la Braşov pentru şedinţa Ligii Aleşilor Locali PNL (LAL PNL), europarlamentarul Siegfried Mureşan şi preşedintele liberalilor, Ludovic Orban, au susţinut aceeaşi idee, în care judeţul ar avea nevoie cît mai rapid de căi de acces noi şi rapide. „În cazul aeroportului, observăm progrese, pentru că realizarea proiectului depinde de Consiliul Judeţean Braşov. Construirea autostrăzii depinde însă numai de Guvernul României, iar acest proiect merge din eşec în eşec”, a declarat parlamentarul european Siegfried Mureşan.

Ludovic Orban: PPP-ul deja şi-a arătat limitele

Faptul că proiectul autostrăzii a mai trecut prin varianta PPP, eşuînd de fiecare dată, a fost susţinut şi de preşedintele PNL. Ludovic Orban, care a amintit că, în trecut, prin Parteneriat Public-Privat s-a ajuns pînă în stadiul în care s-a semnat, în urma unei licitaţii, şi un contract, cu Vinci, companie care însă nu a reuşit să atragă finanţarea la care se angajase. „A urmat o altă licitaţie, cîştigată de aceeaşi companie, dar nici de data aceasta proiectul nu a fost materializat. S-a ajuns apoi la situaţia ridicolă de a se licita un kilometru de autostradă. Anul trecut, premierul Mihai Tudose a anunţat că în proiect se va implica Banca Mondială, iar acum aflăm că Guvernul a luat decizia implementării printr-un Parteneriat Public-Privat fără consultarea acestei instituţii financiare”, a mai spus Orban.

„Banca Mondială nu a primit o notificare oficială din partea Ministerului Transporturilor“

Reprezentanţii Băncii Mondiale au transmis la solicitarea hotnews.ro că nu au fost încă informaţi oficiali de statul român despre o astfel de decizie. „Banca Mondială nu a primit o notificare oficială din partea Ministerului Transporturilor din România privind colaborarea pe proiectul de autostradă Ploieşti-Braşov. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a României rămîne o prioritate majoră de dezvoltare şi este esenţială pentru atragerea investiţiilor şi stimularea competitivităţii ţării”, se arată în răspunsul Băncii Mondiale. Chiar şi aşa, decizia autorităţilor române de a renunţa la ajutorul Băncii Mondiale pentru implementarea unuia dintre cele mai complexe proiecte de autostrăzi pe care România nu a fost în stare să o execute pînă acum a fost luată.

Teodorovici: „Într-un proiect nu e importantă sursa de finanţare“

Sîmbătă, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a confirmat informaţiile apărute în spaţiul public conform cărora Guvernul renunţă la proiectul cu Banca Mondială pentru construirea autostrăzii Comarnic - Braşov. Teodorovici a afirmat că într-un proiect nu e importantă sursa de finanţare, ci să faci acel proiect, subliniind că Ministerul Transporturilor „a găsit o altă variantă mai rapidă de a face lucrurile să se întîmple pe acest sector de drum“, conform news.ro. „Într-un proiect nu e importantă sursa de finanţare, este important să faci acel proiect, iar Ministerul de Finanţe - Guvernul, prin Ministerul de Finanţe - să aleagă cea mai facilă, utilă, ieftină sursă de finanţare“, a explicat Teodorovici.

De ce s-a renunţat la împrumutul de la Banca Mondială?

Surse din cadrul Ministerului Transporturilor au detaliat pentru hotnews.ro de ce s-a renunţat la ideea contractării unui împrumut de 35 de milioane de euro de la Banca Mondială pentru asistenţă tehnică, revizuirea Studiilor geotehnice şi proiectarea autostrăzii. „Cu Banca Mondială nu a existat o înţelegere scrisă, eram doar într-un proces de pregătire a unui acord. S-a luat decizia guvernamentală ca acest proiect să fie promovat ca PPP. Avînd în vedere această schimbare de strategie, una din consecinţe este şi aceea că nu se mai justifica pentru statul român să se împrumute cu 35 de milioane de euro de la Banca Mondială, ci să se revizuiească SF-ul în interiorul procedurii de PPP“, au declarat pentru HotNews.ro surse din Ministerul Transporturilor.

Durata proiectului: peste 40 de ani

Guvernul vrea Parteneriat Public-Privat, dar şi cu fonduri europene, iar durata proiectului - construcţie+operare-întreţinere - va fi mărită la peste 40 de ani. „Se poate face prin PPP şi cu implicarea fondurilor europene. Aşa finanţăm şi construcţia, dar şi operarea autostrăzii şi am scădea astfel şi plata de disponibilitate anuală. Intenţia este de PPP. Noutatea acum ar fi implicarea de fonduri europene în PPP“, a spus Narcis Neaga, directorul CNAIR. Pe de altă parte, surse din Ministerul Transporturilor susţin că durata PPP-ului va fi de peste 40 de ani, mult mai mare faţă de cei 26 de ani pe cît era gîndită ultima tenativă eşuată de a concesiona autostrada. „Acum una din condiţionalităţile PPP-ului va fi aceea că va fi pe mai mult de 40 de ani. Există interes din partea unor investitori de tip statal, nu entităţi bancare sau fonduri de investiţii. Din perspectivă de politică guvernamentală credem că putem mări viteza de implementare a acestor proiecte folosind nişte investitori de foarte mare anvergură care să susţină finanţarea acestor proiecte pe un termen foarte mare, de peste 40 de ani, ceea ce din perspectivă bancară nu poate fi vorba niciodată”, au mai apreciat pentru hotnews.ro sursele apropiate discuţiilor din Ministerul Transporturilor.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: