Un nou vechi Braşov

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 25.10.2005

* Un grup de tineri braşoveni vor să continue activitatea unei asociaţii din 1881 care se ocupa de „înfrumuseţarea“ oraşului

„Mai bine să locuiască suflete mari într-o locuinţă mică, decît să se ascundă nimicuri în case mari“, este unul dintre principiile grupului

Discuţia începuse deja de vreo jumătate de oră cînd am ajuns în încăperea mică de pe Avram Iancu, 83. Atelierul unui grup de idealişti care vor să schimbe mentalităţile ce, cred ei, ţin încă Braşovul departe de un oraş turistic cu adevărat european. Acolo, în dicuţiile aprinse despre oraş şi oameni, s-a născut şi ideea „Asociaţiei pentru înfrumuseţarea oraşului Braşov CITADELA“. Care continuă activitatea asociaţiei braşovene omonime înfiinţată la 1881. „Terenul activităţei reuniunei este cu deosebire înfrumuseţarea locurilor publice, aparţinătoare oraşului. Pentru a putea înfrumuseţa locuri publice şi de acelea, ce formează proprietatea oraşului, e de lipsă ca reuniunea să ceară mai întîi învoirea şi aplacidarea comunei Braşovului“, scrie în statutul Reuniunei de la 1881, pe care voluntarii asociaţiei de astăzi l-au găsit în Arhivele Statului. Reuniunea era atunci consultată în toate problemele de urbanism. Acum, în noul mileniu, s-a născut proiectul „Educaţie pas cu pas“ la care lucrează toţi membrii asociaţiei. „Scopul nostru final este să devenim un oraş turistic, european. Şi totul porneşte de la educaţie“, crede Ciprian Rădulescu, liderul grupului.
Mai mult bun gust
„N-aş vrea să mă întorc în Braşovul Evului Mediu. Şi nu mi-aş dori ca toate vitrinele să arate la fel. Am încălca dreptul la concurenţă. Dar să fie oarecum delimitate şi create cu bun gust. La Milano, de pildă, iarna, toţi patronii de pe o renumită arteră comercială sînt obligaţi să pună cîte un pom de Crăciun. E un adevărat spectacol. Pînă şi acolo intervine concurenţa. Pentru că designerii italieni se întreg în tot felul de decoraţiuni“, spune Lucian. Are 21 de ani şi lucrează în departamentul de marketing al unui mare centru comercial din Braşov. „Pînă la urmă, dacă reprezinţi o instituţie, nu-ţi pui numele pe toate zidurile, să ştie lumea pe cine să pună ştampila. Asta pe lîngă faptul că panourile alea sînt împotriva oricărui simţ estetic şi nu se potrivesc deloc cu monumentele pe care sînt puse“, spune şi Roxana. Ea este studentă în anul III la Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti şi pasionată de design interior. A avut şi o bursă de studii în Occident. „În momentul în care ai respect pentru specialişti, nu mai apar gafe. Asta vrem noi, să implicăm specialiştii. Şi asta îşi propune şi proiectul nostru“, aminteşte arhitectul Ciprian Rădulescu.
Dezinteresul comunităţii
„În 15 ani de la Revoluţie, nu s-a schimbat mare lucru. Ne-am obişnuit doar să criticăm, de unii singuri, dar nu există o societate civilă care să impună într-adevăr instituţiilor statului o schimbare, care să propună soluţii, să încerce să schimbe mentalităţi. Nu vine nimeni cu soluţii la problemele pe care le observă“, constată Ciprian Rădulescu. De opt ani, împreună cu colaboratoarea sa, Rebeca Ciurean, caută fisuri în sistem. Începînd de la circul pe care îl fac controlorii care te prind fără bilet în autobuz, la o oră la care nu mai ai de unde să cumperi unul, şi pînă la dezinteresul comunităţii.
Ce înseamnă „Educaţia pas cu pas“
Proiectul „Educaţie pas cu pas“ urmăreşte implicarea în opt domenii: urbanism, asistenţă socială, învăţămînt, cultură, petrecerea timpului liber, turism, Camera de Comerţ şi Industrie şi oficiile de muncă. Pînă în luna decembrie, prin sondaje efectuate de voluntarii asociaţiei între cetăţenii oraşului, vor fi create baze de date care să faciliteze derularea proiectului. O altă etapă va fi cea de reabilitare gratuită a faţadelor unor clădiri, pornind de la modul în care arătau iniţial imobilele alese. Asociaţia şi colaboratorii săi promit să se ocupe de toate aspectele, de la clarificarea juridică a situaţiei respectivelor imobile şi pînă la întocmirea schiţelor şi execuţie propriu-zisă. În fiecare locaţie va exista un panou cu termene de finalizare, schiţe tehnice şi fotografii în trei ipostaze ale obiectivului: construcţie iniţială, aspect în momentul demarării proiectului, aspect la finalizarea lucrărilor, generat pe calculator. „În acest fel, braşovenii ar putea învăţa să evalueze permanent performanţele unei administraţii. Pentru că vrem să iniţiem un proiect durabil, nu doar o acţiune de conjunctură“, susţine Rădulescu. În acest proiect mai sînt implicaţi istoricul Anca Zamfir, muzeograful Ovidiu Savu, dr. arhivist Bogdan Popovici de la Arhivele Statului Braşov, reprezentanţi ai Consulatului Francez şi profesori universitari.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: