Au fost retrase două medicamente folosite în România

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 11.05.2018

• În 2019, medicamentele sub 25 de lei ar putea dispărea de pe piaţă, din cauza creşterii la 30% a taxei clawback în trimestrul IV din 2018
Două medicamente folosite în România nu se vor mai găsi pe piaţă pentru că au fost retrase în urma unei decizii a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. Sînt afectaţi pacienţii care au primit tratament cu Doreta 75 mg cu eliberare prelungită sau cu Panadol Artro 665 mg. Acestea au fost retrase din cauza complexităţii şi dificultăţii de gestionare a supradozelor. Bolnavii pot continua tratamentul cu pastilele pe care le mai deţin „atît timp cît sînt respectate indicaţiile terapeutice aprobate şi posologia recomandate”, avertizează specialiştii. Motivul pentru care aceste două medicamente foarte populare, în special în rîndul celor trataţi de boli grave precum cancerul sau în cazul celor care fac recuperare postoperatorie, este riscul de supradozaj foarte ridicat şi afectarea sănătăţii ficatului în cazul în care aceste medicamente sînt folosite pe perioade lungi, scrie doctorul zilei.ro. Decizia de suspendare a autorizaţiei de punere pe piaţă a fost luată pe 19 februarie 2018, de Comisia Europeană, iar acum se face notificarea în România.

Opt milioane de pacienţi nu vor mai găsi medicamentele în farmacii

Pe de altă parte, din 2019, medicamentele sub 25 de lei ar putea dispărea de pe piaţă. „Prognozele arată că taxa clawback va ajunge în trimestrul IV din 2018 la 30% (din cifra de afaceri n. red.). Există un risc real ca toate medicamentele care costă sub 25 lei să nu mai poată fi fabricate în ţară şi ca cei opt milioane de pacienţi care le utilizează - în marea lor majoritate cu venituri mici şi pensionari - să nu le mai găsească în farmacii începînd cu 2019“, atrage atenţia Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), într-o luare de poziţie trimisă economica.net. Scutirea de la clawback a medicamentelor care costă mai puţin de 25 lei este singura măsură care poate frîna dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine, spune PRIMER. Clawback - o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente - a ajuns la 24,13% în primul trimestru din 2018 şi este cu aproape 4,3 puncte procentuale mai mare decît în acceaşi perioadă a anului 2017, dar şi cu 8,51 puncte procentuale mai mare decît în primul trimestru din 2016, arată datele trimise de PRIMER pentru economica.net.

Peste 2.000 de medicamente, majoritatea costînd sub 25 lei şi fabricate în ţară, dispar din farmacii şi spitale

„Toate analizele de prognoză făcute de analişti arată că, cel tîrziu în trimestrul IV din 2018, taxa va atinge nivelul record de 30%. Asta înseamnă că o fabrică de medicamente din ţară este obligată la plata a 30% taxă pe cifra de afaceri (clawback n. red.) şi 16% impozit pe profit, lucru absolut nesustenabil“, a spus Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). Dinamica taxei clawback din ultimii doi ani a făcut ca peste 2.000 de medicamente, majoritatea costînd sub 25 lei şi fabricate în ţară, să dispară din farmacii şi spitale, atrage atenţia PRIMER. La o taxă clawback de 30% din cifra de afaceri, nivel la care se va ajunge în trimestrul IV din 2018, toate medicamentele care costă sub 25 de lei sînt nerentabile pentru producători, iar aceştia vor fi obligaţi în cele din urmă să le scoată din portofoliu, atrage atenţia PRIMER. Creşterea acestei taxe afectează pacienţii care nu mai găsesc, la un preţ corect, medicamentele de care au nevoie, afectează sistemul sanitar care va plăti mai mult pentru tratamente mai scumpe, dar şi producătorii de medicamente care sistează planurile de dezvoltare şi extindere, adaugă PRIMER.

Producţia de medicamente a scăzut cu 40%

Producătorii de medicamente care au fabrici în România, indiferent de capital, au plătit în ultimii cinci ani sute de milioane de lei în contul taxei clawback, în loc să investească în extinderea şi modernizarea capacităţilor de producţie, în transferuri tehnologice de produse noi şi în angajarea mai multor specialişti în cercetare şi dezvoltare. Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în anul 2006 se fabricau în ţară pentru desfacere pe piaţa internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în anul 2016 se fabricau doar 190 de milioane de cutii, o scădere cu circa 40% în 10 ani, spune Dragoş Damian. PRIMER aminteşte că singura măsură care poate frîna dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine este scutirea de taxa clawback a medicamentelor care costă mai puţin de 25 lei.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: