Cetăţuia Braşovului, din nou în proprietate publică

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 07.05.2018

• Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a intabulat provizoriu Cetăţuia, după ce a cîştigat procesul cu Aro Palace, în instanţa de fond şi la apel
• Procesul este în faza de recurs la ÎCCJ, dar nu are încă termen de judecată
• Intabularea provizorie îi permite Statului să dispună de Cetăţuie şi în perioada de pînă la finalizarea completă a procesului
Cetăţuia Braşovului a fost intabulată provizoriu ca proprietate a Statului Român, care în acest moment are drepturi depline asupra imobilului-monument istoric de pe Dealul Straja şi poate face lucrări de întreţinere sau poate dispune oricînd deschierea cetăţii, pentru vizitatori. De asemenea, avînd dreptul deproprietatea înscris în Carte Funciară, Statul Român are şi dreptul de a o transmite în administrarea către municipiul Braşov, pînă la finalizarea completă a procesului în care Cetăţuia este disputată cu Aro Palace. Rămîne de văzut ce vor decide autorităţile să facă în continuare cu monumentul istoric, în contextul în care au dreptul de a-l întreţine şi exploata chiar şi pînă la finalizarea completă a procesului ajuns acum, în ultimă fază, la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

A cîştigat pe fond şi la Curtea de Apel

Procedurile de înscriere provizorie în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al Statului Român asupra Cetăţuii au fost făcute încă de anul trecut, din luna noiembrie. Atunci, instanţa de apel a dat din nou cîştig de cauză Statului Român, în procesul în care acesta – reprezentat de Ministerul de Finanţe, şi municipiul Braşov – reprezentat de Primărie, pe de o parte, îşi dispută proprietatea asupra Cetăţuii de pe Dealul Straja, cu Aro Palace. La Primăria Braşov, decizia de la Oficiul de Cadastru a ajuns abia pe 27 aprilie 2018, moment în care s-a şi aflat public despre această înscriere provizorie în CF. Practic, în acest moment, Statul Român are drepturi depline asupra monumentului şi poate decide ce să facă cu el. Pe de altă parte, procesul pentru Cetăţuie merge înainte, după ce a trecut de faza de fond şi faza apelului. Fiind însă vorba despre un imobil cu o valoare mai mare de un milion de lei, există şi o fază a recursului la care a apelat Aro Palace. Recursul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ultima instanţă în acest caz, însă, deocamdată, dosarul a trecut doar de camera preliminară, fără a avea stabilit şi un termen de judecată.
În aceste condiţii, chiar dacă Statul Român este înscris în CF cu dreptul de proprietate asupra Cetăţuii, investiţiile sînt puţin probabile pînă la finalizarea procesului, pentru că nimeni nu îşi asumă cheltuieli majore pentru un imobil aflat încă în litigiu. Însă monumentul ar putea fi redeschis pentru vizitare şi reintrodus în circuitul turistic.

Proces iniţiat de municipiul Braşov, care a chemat alături şi Statul Român

Procesul pentru readucerea Cetăţuii din proprietatea privată în proprietatea publică a început în 2015, cînd Primăria municipiului Braşov a descoperit în arhive că dreptul de proprietate al SC Aro Palace SA este înscris greşit. Astfel, Municipalitatea a cerut ca monumentul să treacă fie în proprietatea publică a Statului Român, fie în proprietatea publică a municipiului Braşov. Primăria Braşov a chemat Statul Român (reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice) să i se alăture într-un proces de redobîndire de Cetăţuii. Fiecare dintre cele două părţi a solicitat înscrierea dreptului său de proprietate în Cartea Funciară, în baza documentelor de arhivă care arătau că Cetăţuia a aparţinut în trecut „comunei Braşov“.

Primăria Braşov, interesată de o colaborare pentru punerea în valoare a monumentului istoric

În final, atît prima instanţă, cît şi Curtea de Apel, au dat cîştig de cauză Statului Român care, în baza hotărîrii judecătoreşti, şi-a putut înscrie provizoriu dreptul de proprietate în CF. Primăria Braşov este însă în continuare interesată de o colaborare cu Statul Român pentru reabilitarea Cetăţuii şi reintroducerea ei în circuitul turistic. De altfel, şi primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că Municipalitatea îşi doreşte să găsească o soluţie, împreună cu Ministerul de Finanţe, pentru ca monumentul de pe Dealul Straja să fie redeschis publicului şi promovat ca unul dintre cele mai importante monumente istorice ale oraşului. „Readucerea Cetăţuii în proprietatea publică este un demers al Municipalităţii, care a şi investit în documentarea cercetărilor de arhivă şi în cheltielile de judecată (taxa de timbru, n.red). Statul Român s-a alăturat demersului nostru, susţinîndu-l din punct de vedere procesual. În final, pentru noi, nu este relevant dacă monumentul a ajuns în proprietatea Statului Român sau în proprietatea municipiului Braşov, atîta timp cît el este în proprietate publică. Din acest moment însă, sperăm să existe o înţelegere între noi şi să găsim o soluţie prin care Cetăţuia să fie redeschisă publicului. Vom avea o discuţie cu Ministerul Finanţelor şi, aşa cum am mai declarat, sîntem dispuşi să luăm în administrare monumentul, pentru a-l reintroduce în circuit. Este o parte din istoria Braşovului aici şi cred că trebuie să o prezentăm tuturor celor care ne vizitează“, a spus primarul George Scripcaru.

Cercetare de arhivă: Cetăţuia, de la Trezoreria Regală, la Aro Palace

Cercetările documentelor din arhive au arătat că primul proprietar al Cetăţuii Braşovului, înscris în Cartea Funciară, a fost Trezoreria Regală Ungară, care a dat-o în folosinţa şi gestionarea Guvernului Militar Comun Regal şi Imperial. În baza unui decret regal, Cetăţuia a ajuns, în 1927, în proprietatea Statului Român. Ulterior, în 1932, Ministerul Armatei, care administra Cetăţuia, a fost autorizat să o cedeze municipiului Braşov, la schimb cu cazarma „Regele Ferdinand“ (actuala Unitatea Militară de pe strada Mihai Viteazul). În 1938, printr-un decret, Cetăţuia a revenit la Statul Român, pentru ca în 1940 să fie repartizată Ministerului Apărării Naţionale (Ministerul Forţelor Armate, la acea vreme), alături de alte imobile, care a şi intabulat construcţia cu titlu de expropriere. Municipiul Braşov a atacat decizia, însă demersul a fost respins în instanţă. În 1952, în plin regim comunist, Ministerul Apărării Naţionale dă în folosinţă Cetăţuia către Ministerul Afacerilor Interne, care îl va folosi ca închisoare militară, însă această trecere de la MapN la MAI nu a fost înscrisă niciodată în Cartea Funciară, după cum arată cercetările de arhivă. În 1974, printr-un ordin al Ministerului de Interne şi o adresă a Oficiului Naţional de Turism „Carpaţi“ Braşov, imobilul este dat în administrarea ONT, care amenajează, chiar în inima cetăţii, un restaurant, „unde în anii 80, potentaţii vremii îşi petreceau timpul liber în serbări bahice“, după cum au arătat avocaţii angajaţi din Primăria Braşov. După 1990, ONT Carpaţi Braşov devine SC Postăvarul SA, iar mai multe imobile, printre care şi „Complex Cetate de pe strada Cetăţii nr. 5“ (adică Cetăţuia), sînt în proprietatea societăţii.
De altfel, momentul din 1975, al trecerii Cetăţuii, de la MAI la ONT (care apoi l-a acordat unei societăţi private) este cel pe care l-au contestat avocaţii ce au mers în instanţă pentru a cere Cetăţuia. „Acest act de dispoziţie apare ca fiind unul nelegal, întrucît folosinţa asupra imobilului în speţă, acordată Ministerului Afacerilor Interne, nu a fost intabulată niciodată în Cartea Funciară. Astfel, MAI a transmis în administrarea Ministerului Turismului (la ONT Carpaţi Braşov) un imobil care nu-i aparţinea şi care, conform evidenţelor, se afla la momentul transmiterii în proprietatea Statului Român şi în administrarea operativă a Ministerului Apărării Naţionale, şi care nu mai avea destinaţia pentru care iniţial, în 1952, îl primise în folosinţă (închisoare militară)”, au arătat avocaţii Primăriei Braşov.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: