Junii vă invită la Jocul strămoşesc de la Crucea lui Şargu

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 04.05.2018

Tinerii din Cacova (Şcheii Braşovului), împreună cu Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi şi Societatea Junilor Roşiori organizează duminică tradiţionalul Joc strămoşesc de la Şargu. Evenimentul are loc la Crucea lui Şargu, de pe strada General Moşoiu nr. 27 şi repre-zintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei, aceasta fiind o ultimă rămăşiţă din perioada în care comunitatea românească din această zonă a Braşovului mai păstra trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional. În caz de vreme nefavorabilă, jocul va fi reprogramat pentru duminica următoare.
Numit de cacoveni „Jocul tinerilor din Cacova” sau „Jocul de la Şargu”, acest eveniment tradiţional al Şcheilor a cunoscut în timp anumite modificări în ceea ce priveşte data şi locul desfăşurării. Azi are loc în a doua duminică după Duminica Tomii, dar documentele istorice arată că iniţial el se desfăşura la Crucea de la Pietriş în ziua de Sîntilie, zi în care în prezent se desfăşoară Maialul Junilor Roşiori. Jocul era organizat de tinerii din Cacova cu ajutorul famiilor din zonă, astfel că Societatea Junilor Roşiori nu se implica în mod oficial. „O particularitate deosebită a acestui joc consta în faptul că la el putea participa oricare tînăr din zonă, chiar şi cel care nu s-a pus cu junii tineri vreodată, condiţia fiind să fie din zona Cacovei şi să nu fie căsătorit. Pregătirea jocului începea cu cîteva săptămîni înainte, cînd se constituia un comitet de organizare alcătuit din cîţiva tineri din Cacova. Aceştia aveau grijă să aducă în ziua dinaintea Jocului un brad şi să-l decoreze după obicei cu ghirlande de hîrtie colorată, cu flori şi cu un steag în vîrf. În rest, jocul este similar celorlalte jocuri, avînd aceleaşi momente. Ceea ce diferă este faptul că tinerii din Cacova se adună dimineaţa la vătaf îmbrăcaţi în haine româneşti specifice junilor roşiori, adică cioareci, cămaşă lungă pînă la genunchi cusută cu motive vegetale şi împodobită cu «fluturi» sau paiete, şerpar sau chimir cu motive naţionale şi cu tricolor şi căciuli negre de astrahan ca ale curcanilor, pe care înainte le purtau atît albiorii, cît şi roşiorii“, a explicat Alexandru Stănescu, secretar al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovecheni.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: