Urmărirea penală împotriva lui Ion Iliescu a fost extinsă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 18.04.2018

• A acceptat măsuri militare, unele cu caracter diversionist. Ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a făcut-o, spun procurorii
Procurorii au decis, ieri, în dosarul „Revoluţiei, extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare. Consiliul Militar Superior), anunţă Ministerul Public. Procurorii spun că Ion Iliescu a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist şi că, prin exercitarea autorităţii depline, ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. De asemenea, în acest dosar s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru generalul în rezervă Iosif Rus şi amiralul în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu.

Infracţiuni contra umanităţii

Ministerul Public a anunţat, marţi, că în dosarul „Revoluţiei”, procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul generalului locotenent în rezervă Iosif Rus, la data faptelor comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior şi în cazul amiralului în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, la data săvîrşirii faptelor căpitan rang I. Totodată s-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, la data faptelor membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare. Pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către fostul preşedinte Ion Iliescu, procurorii militari au solicitat avizul preşedintelui Klaus Iohannis.

„Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist “

Procurorii spun că, în calitate de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), Ion Iliescu a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. „Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă care a atins cote paroxistice în rîndul militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), au avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare”, arată procurorii militari.

Mirarea lui Iliescu: „Liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor“

Fostul preşedinte Ion Iliescu s-a prezentat la Parchetul instanţei supreme, unde a fost citat pentru a i se aduce la cunoştinţă că pe numele său a fost începută urmărirea penală în dosarul „Revoluţiei”, pentru infracţiuni contra umanităţii. În 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul “Revoluţiei”. Fostul preşedinte Ion Iliescu a reacţionat faţă de decizia şefului statului, Klaus Iohannis, de a da aviz pentru urmărirea sa penală în dosarul Revoluţiei şi a spus că aceasta nu îl surprinde, dar nu vede care este cadrul legal în care se înscrie. El a afirmat că îl surprinde însă faptul că, “liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor” şi din acest motiv “au ajuns să dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mîlc, asta cînd nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu”.

Iliescu a preluat puterea în decembrie ‘89

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei. Comform Parchetului, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportîndu-se ca un Guvern pînă la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, cînd preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

„Ion Iliescu a minţit populaţia“

În iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor Miron Cozma.
Procurorii Parchetului ICCJ arată în rechizitoriu că Ion Iliescu a minţit populaţia prin intermediul televizorului, cu privire la scopul demonstraţiilor din Piaţa Universităţii şi că a ordonat dotarea militarilor implicaţi în evenimente cu armament şi muniţie de război, “folosirea acestora împotriva unor civili fiind nelegală”. Dosarul “Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: