200-250 de euro, șpaga medie în sistemul medical de stat
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
26.02.2018
Este afirmația făcută de deputatul Emanuel Ungureanu, cel de la care a pornit Cazul Lucan de la Cluj
Mulți chirurgi buni din sistemul public cîștigă din venituri informale mai bine decît medicii din Occident, spune un medic specialist dintr-un spital privat din Brașov
O operație în sistemul public de sănătate «costă» 200-250 de euro, iar un medic mare face cam 500 de intervenții pe an. Astfel, el ajunge la un total de 100.000 de euro. În aceste condiții, de ce ar mai ieși medicul în stradă? De ce ar face grevă?, a declarat sîmbătă, la Brașov, Emanuel Ungureanu, deputatul USR care a aprins cazul Lucan de la Cluj. Ungureanu, cel care a dezvălui abuzurile doctorului Lucan și al șpăgilor încasate de acesta, a ținut la Brașov o dezbatere despre problemele cu care se confruntă sistemul medical românesc. La întîlnire au participat și Hanna Bota, autoarea cărții Cînd în fiecare zi e joi, dar și medicii Andreea Moldovan și Bogdan Moldovan, amîndoi angajați la unul dintre spitalele private din Brașov. Organizatorii spun că, deși au invitat la această dezbatere și medici din sistemul public, nu au primit niciun răspuns din partea acestora.
Dr. Lucan nu este un caz singular
Emanuel Ungureanu conduce de 10 ani o asociație care oferă sprijin pentru peste 100 de copii și tineri cu insuficiență renală cronică dependenți de dializă din toată țara. Doctor în istorie și fost asistent social la Institutului Urologic și de Transplant Renal Cluj, Emanuel Ungureanu spune că în România medicii sînt cei care au instituit și au întreținut o bursă a șpăgii în unitățile medicale, însă pacienții s-au obișnuit atît de tare cu situația, fără să aibă vreun cuvînt de spus, încît au ajuns să plătească chiar și atunci cînd nu li se cere explicit. Fiecare dintre noi are amintiri cu medici buni și cu doctori cinici. Trăim într-o societate în care dr. Lucan nu este un caz singular. Din păcate, noi i-am făcut pe «lucani», acest tip de «îndumnezeire» nu ar fi putut apărea peste noapte. Oamenii depind de medici, iar în acest imperiu al fricii cresc «dumnezeii medicali». Dar îndumnezeirea medicală se produce pentru că noi le punem coroana. Iar de multe ori, unii oameni dau șpagă chiar dacă nu li se cere, a spus deputatul Emanuel Ungureanu. Acesta recunoaște însă că au fost situații în care el însuși a contribuit la strîngerea unor sume pentru anumite operații. La fel cum recunoaște că în momentele grele, cînd viața lor depinde de un medic, pacienții nu au altă variantă decît plicul cu bani. Știu cum este. De aceea, oamenilor le spun un lucru: cînd trebuie să dai șpagă pentru a salva o viață, dă șpagă! Este un îndemn pe care mi-l asum cu toată responsabilitatea.
Un medic din sistemul privat vorbește despre monopolul specialiștilor
Prezent la dezbatere, medicul Bogdan Moldovan spune că situația de ciubucăreală din sistemul medical românesc este și o vină a școlii medicale din țara noastră, cu doctori care monopolizează anumite specialității mai ales din cele chirurgicale tocmai pentru a-și asigura veniturile informale. Așa se face că mulți chirurgi din sistemul de stat de la noi, ajung să cîștige din «venituri informale» mai mult decît medicii din Occident, a declarat Bogdan Moldovan. Dr. Moldovan lucrează exclusiv în sistemul privat, ca șef de secție de Chirurgie, și s-a întors din Elveția pentru a profesa în România. De altfel, el a făcut la Brașov, în 2016, primul transplant renal într-o clinică privată în România. Pînă a ajunge aici însă, dr. Moldovan a petrecut o perioadă la Geneva, unde a ajuns plecînd de la Tîrgu Mureș, tocmai după o experiență cu doctorii care monopolizează anumite specialități.
Despre doctorii care, odată ajunși în top, închid ușa după ei
Despre situația monopolului în specialitatea de transplant renal a doctorului Lucan, dr. Bogdan Moldovan spune că ea există încă, pentru că în România sînt doar 4 5 medici care fac asemenea intervenții. Și mai nimeni nu este interesat să îi învețe pe cei tineri. Personal, am un mare respect pentru ei și îi apreciez pe acești pionieri care au început transplantul renal în România, dar îi condamn pentru faptul că, după ce au ajuns în top, au închis ușa după ei, a spus dr. Moldovan. Așa se face că, față de statele europene, unde în Centre-mamă de transplant sînt pregătiți medici, care apoi merg și formează alte centre, în România, tot ce ai produs în clinica de stat se dezvoltă apoi doar la tine în clinica privată.
Nu există un cadru corect de repartizare în transplantul din România
Deși transplanturile costă, iar sumele nu sînt deloc mici (30.000 de euro pentru transplant de rinichi, 50.000 de euro, pentru transplant de ficat, după cum spune dr. Moldovan), dializa unui pacient este cel puțin la fel de costisitoare. Da, sînt sume mari, dar un transplant renal costă exact cît dializa în primul an, apoi jumătate din dializă în următorii ani, a mai precizat medical. Acesta spune,de asemenea, că este fală și ideea conform căreia în România nu ar existat oameni dispuși să doneze. 80% dintre români ar fi dispuși să doneze, însă există o problema în toată legislația, cu identificarea donatorului. Sîntem una dintre puținele țări europene care nu s-a edificat asupra donatorului care a decedat. Lipsa de donatori este «praf în ochi». În multe state europene, te poți declara donator din timpul vieții. Aceasta este o decizie care se ia la rece, în cursul vieții, de către donator, nu în momentele critice, a mai spus dr. Moldovan. Una dintre soluții ar fi crearea unui sistem real și modern de transplant. Deocamdată, în ceea ce privește transplantul în România este la nivelul anilor 1980. Nu există un cadru corect de repartizare. De exemplu, în Elveția totul depinde de un soft bine pus la punct, care nu permite «intrarea în față» a unor pacienți, decît pe considerente de potrivire. Cît ne-ar lua să discutăm cu cei din Elveția, să preluăm programul, să îl traducem și să îl implementăm?, se întreabă chirurgul Moldovan.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!