Sărbătoarea Cetăţilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 17.10.2005

* Frigul de ieri nu i-a speriat pe rupenii care au petrecut şi anul acesta cu bucurie la tradiţionalul festival al vechilor cetăţi transilvane

Cele şase grade de afară şi vîntul care ajungea la os nu i-au speriat pe rupenii hotărîţi să se distreze la Festivalul Cetăţilor, organizat în oraşul lor. Un spectacol de folclor „pe inima oamenilor“, în care capete de afiş au fost Dumitru Fărcaşu, Gheorghe Radu şi Claudia Miriţescu, pastramă, cîrnăciori şi mititei pe grate, vin şi ţuică din belşug. Motive numai bune pentru ca oamenii să se bucure. Pînă la urmă, a ieşit şi soarele de sub nori. Aşa, de dragul petrecerii rupenilor. Sute de localnici, zeci de artişti, o mulţime de autorităţi - printre care şi primarul Braşovului, care a promis că va da rupenilor un autobuz pentru şcolari, pe care ei şi-l doresc de vreo doi ani - s-au adunat ieri în faţa Casei de Cultură, pentru a serba „Festivalul Cetăţilor“. Deja o tradiţie a rupenilor.
O tradiţie de inimă
Deşi festivalul este la a 35-a ediţie, rupenii sărbătoresc la ei acasă cetăţile Transilvaniei de mai bine de 40 de ani. „Este o reunire a localităţilor vestite prin cetăţile lor. Cetatea Rupea este una dintre cele şapte cetăţi dintre cele mai vechi ale Transilvaniei, cu un blazon bine cunoscut, şi, avînd în vedere şi tradiţia festivalului, am dorit să-l păstrăm acasă şi să ducem tradiţia mai departe“, a spus viceprimarul Pompiliu Comaniciu. Pentru acest festival, Consiliul Judeţean a asigurat un buget de 50 milioane lei vechi. Restul, pînă pe la vreo 200 de milioane, au fost asiguraţi de administraţia locală şi sponsori. „Sau s-a făcut fără bani, pur şi simplu din inimă şi din dragoste pentru folclorul românesc“, spune şi primarul Flavius Dumitrescu.
Straiul rupenilor, cel mai frumos din Ardeal
„Acest festival a rezistat datorită localnicilor, care au o dorinţă extraordinară de a-şi păstra tradiţia şi obiceiurile. Sînt convins că aici sînt cele mai frumoase costume populare din Braşov şi din întregul Ardeal“, se mîndreşte primarul Flavius Dumitrescu. Festivalul Cetăţilor este cea mai cunoscută sărbătoare a oraşului. Dar nu singura. O altă întîlnire tradiţională, dar de mai mică amploare, este Festivalul Portului Popular. Participă doar rupenii şi invitaţii lor de onoare. Festivalul are loc în luna februarie, iar „ţinuta obligatorie“ este straiul popular. „Straiul popular rupean are într-adevăr ceva specific. Are foarte multe elemente săseşti, şi poate prin aceasta este unic în România“, explică viceprimarul, care deşi este făgărăşean, se simte rupean neaoş după 30 de ani de cînd locuieşte aici. Şi după mîndria cu care-l poartă tinerii, cu siguranţă că are dreptate.
Miri, ca pe vremea străbunicilor
Elena Suma are portul de mireasă de la bunica ei, care îl are şi ea tot de la bunica. „Conciul“, ca un coif, împodobit cu „păuni“, cu „borte“, „facher“ şi zeci de bani vechi, de aur sau argint, pe care-l poartă pe cap, se înlocuia cu o pînză albă, de borangic, după ce avea loc nunta, îmi explică „mireasa“ de doar 16 ani. „Acum nu se mai face aşa pe la nici o nuntă, a mai rămas doar spectacolul“, spune fata, cu părere de rău. Ea descrie şi cele două şorţuri, cheptarul foarte vechi, care nu se mai găseşte pe nicăieri, salba de monede sau cureaua cu mărgele cusute manual. „Mirele“ de lîngă ea ţine în mînă un „pinten“ cu trei mere. „Simbolizează fertilitatea şi, pe vremuri, la nuntă, mirele înconjura mireasa de trei ori, atingînd-o pe frunte, de fiecare dată, cu cîte un măr“, îmi explică băiatul. Apoi îmi arată cîrpa de călăraş. Obiceiul cerea ca feciorii să fie călări, dar caii au cam dispărut de la Rupea. Tînărul mai poartă cioareci, pinteni şi pălărie, toate vechi, de pe vremea străbunicilor.
3 milioane euro pentru Cetatea Rupea
Una dintre speranţele vechi ale locuitorilor oraşului este reabilitarea vechii cetăţi, care este punctul central al planului de integrare în circuitul turistic al localităţii. Primăria a conceput deja un proiect de reabilitare, printr-un proiect PHARE, pentru infrastructură mare. „Zilele trecute am depus documentaţia suplimentară cerută la Ministerul Integrării Europene, după ce proiectul a trecut de selecţia zonală. Urmează o evaluare naţională din care noi sperăm să ieşim învingători. Nu numai cetatea în sine face obiectul reabilitării, ci inclusiv infrastructura orăşenească, cu parcul central şi alte zone ale localităţii. Tot oraşul va căpăta un iz medieval. Pentru că Rupea vrea să devină un centru zonal din care turistul să poată zilnic să facă excursii în zonă şi să revină la vatră“, a mai spus viceprimarul. Proiectul elaborat de Primăria din Rupea presupune o finanţare de aproximativ 3 milioane de euro, din care partea asigurată de autorităţile române reprezintă 10%. Cofinanţarea va fi asigurată atît cu fonduri din bugetul local, cît şi cu ajutorul Consiliului Judeţean Braşov.
Bucuros de întoarcerea saşilor
u Oraşul Rupea a fost un oraş săsesc. Românii erau, pînă nu demult, minoritari aici. Şi probabil că ar mai fi rămas, dacă saşii nu ar fi plecat în Germania, înainte sau după Revoluţia din ’89. „Mă bucur că acum, cu noua lege a proprietăţii, foarte mulţi au revenit şi au revendicat proprietăţile. Este un lucru excepţional, pentru că saşii aduc cu ei rigoare, hărnicie şi ordine. Această influenţă se poate observa peste tot în Ardeal. Vor veni cu investiţii, cu noi tehnici, cu o nouă vigoare. Eu îi aştept cu toată inima“, se destăinuie viceprimarul localităţii.
Complex sportiv
• În noiembrie anul trecut, a fost inaugurată noua sală de sport a Rupei, în programul guvernamental „Săli de sport“. „Vrem să realizăm în Rupea un mic complex sportiv, pentru că alături de sala de sport avem un teren de fotbal pe care îl vom aranja, sperăm, cu ajutorul unor sponsori din Germania. Lîngă terenul de fotbal, în două trei săptămîni, vom inaugura şi o popicărie, dotată cu o instalaţie automată adusă tot printr-o sponsorizare germană“, precizează viceprimarul. Complexul va mai cuprinde şi un ştrand.
Rupea la Cotroceni
• Ansamblul folcloric al oraşului Rupea este invitat la Muzeul Cotroceni, în perioada 18-20 decembrie, pentru un spectacol de colinde. Rupenii vor cînta pentru preşedintele Traian Băsescu, dar şi pentru corpul diplomaţilor străini acreditaţi în România. Ansamblul nu este la prima „ieşire“. Pînă şi primarul le-a mulţumit „pentru prestaţia deosebită pe care au avut-o la Muzeul Satului şi în mod deosebit pe scena Cerbului de Aur, unde, după impresiile specialiştilor, am înţeles că au fost în vîrful piramidei“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: