PSD cere superimunitate în faţa DNA şi ANI pentru preşedinte, senatori, deputaţi şi primari

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Foto: Agerpres

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 28.12.2017

• Modificarea prin care sînt scoşi aleşii din Codul penal mai impune ca pragul pentru abuzul în serviciu să fie stabilit la 200.000 de euro, iar pedepsele pînă la 3 ani să fie ispăşite la domiciliu
• Noile legi sînt propuse de un deputat PSD condamnat la închisoare cu suspendare pentru corupţie
40 de parlamentari PSD, în frunte cu deputatul Cătălin Rădulescu, deputat PSD care tocmai a fost condamnat pentru luare de mită la o pedeapsă cu un an şi jumătate de închisoare cu suspendare, au depus o iniţiativă legislativă prin care practic lasă DNA şi ANI fără obiectul muncii, scoţîndu-i pe senatori, deputaţi, preşedinte şi aleşii locali de sub incidenţa prevederilor codului penal, astfel încît aceştia să nu mai poată fi cercetaţi, de exemplu, pentru abuz în serviciu, conflict de interese sau luare de mită.
Mai exact, este vorba de o modificare propusă la articolul 175 din Codul Penal, privind funcţionarul public, în sensul legii penale, din care sînt excluse „persoanele care au fost alese în funcţii de demnitate publică”. Mai exact, este vorba de senatori, deputaţi, europarlamentarii şi aleşii locali, la care a fost adăugat şi preşedinte, care nu vor mai putea fi cercetaţi pentru infracţiuni prevăzute în codul penal în condiţiile în care subiecţii de drept, potrivit legii penale, se circumscriu noţiunii de „funcţionar public”.

Infracţiuni pe care doar aleşii au voie să le comită

De altfel, o astfel de modificare s-a încercat cu ocazia blitz-kriegului legislativ din „Marţea Neagră”, însă a picat la Curtea Constituţională. Astfel, pentru aleşii enumeraţi de PSD ceruse eliminarea din actualul Cod penal, a imor infracţiuni cum ar fi: art.215 (Delapidarea), art.246 (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), art.247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi), art.248 (Abuzul în serviciu contra intereselor publice), art.253 (Conflictul de interese), art.254 (Luarea de mită), art.256 (Primirea de foloase necuvenite), art.263 (Omisiunea sesizării organelor judiciare) sau art.289 (Falsul intelectual), respectiv în ceea ce priveşte anumite infracţiuni prevăzute în noul Cod penal, cum ar fi: art.267 (Omisiunea sesizării), art.289 (Luarea de mită), art.295 (Delapidarea), art.296 (Purtarea abuzivă), art.297 (Abuzul în serviciu), art.300 (Uzurparea funcţiei), art.301 (Conflictul de interese) sau art.321 (Falsul intelectual)”.

PSD pune prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu

În ceea ce priveşte modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, iniţiatorii consideră că aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai cînd fapta este săvîrşită într-o formă gravă, şi anume cînd fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro. „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, potrivit textului legislativ. Forma actuală a articolului 297 stabileşte că abuzul în serviciu este „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Pedepsele cu închisoarea de pînă la 3 ani se execută la domiciliu

În proiectul legislativ mai mare şi o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, iniţiatorul a adăugat două noi alineate:
„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vîrsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.
De asemenea, proiectul prevede şi modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Astfel, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunţ. „Denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale. Dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ. Rădulescu argumentează, (total neadevărat), în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislaţiei noastre cu practica CEDO în materie. Propunerea legislativă este susţină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputaţii Liviu Pleşoianu şi Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: