În fiecare an, în seara de 5 decembrie copiii își pregătesc cu grijă ghetuțele și cizmulițele, le curăță, le lustruiesc și le așază lîngă ușă, urmînd ca dimineața să găsească în ele darurile moșului
În noaptea de 5 spre 6 decembrie în fiecare an, Moș Nicolae vine pe la geamuri și vede copiii care dorm și sînt cuminți. Le lasă în ghete dulciuri și alte daruri, însă pe copiii leneși și neascultători tot el îi pedepsește. E un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în această zi. Moș Nicolae, spre deosebire de Moș Crăciun, nu se arată niciodată. Legenda lui Moș Nicolae s-a răspîndit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfîntului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.
Mai bătrîn ca Moș Crăciun
Povestea lui Moș Crăciun începe cu un bătrîn numit Nicolae, episcopul din Myra. Se spune că el poseda puteri magice și a murit în anul 340 în vremea lui Hristos și a fost îngropat în Myra. Tîrziu, în secolul XI, soldații religioși din Italia au luat rămășițele sfîntului cu ei înapoi în Italia. Ei au construit o biserică în memoria lui, în Bari, un oraș port din sudul Italiei. Curînd, pelerinii creștini din toată lumea au venit să viziteze Biserica Sfîntului Nicolae. Ei au preluat legenda lui Moș Nicolae în locurile lor natale. Legenda s-a răspîndit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări.
Povestea darurilor împărțite pe furiș
Povestea darurilor împărțite pe furiș în această noapte începe din vechime. Se pare că Sfîntul Nicolae însuși a ajutat trei sărmane fete din orașul său, aducîndu-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era tare sărăcăcioasă. Tatăl lor plănuia să le vîndă, crezînd că, astfel, se va chivernisi. Plînsetele și rugămințile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrînul cu suflet negru. Sfîntul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuința sa. Noaptea, pe furiș, a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel, ea a reușit să se mărite curînd. La fel a făcut Moșul și în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie și apoi cea mică au reușit să se așeze la casele lor. Se spune că săculeții cu galbeni au apărut de nicăieri în șosetele și cizmulițele lăsate în fața focului la uscat. De atunci, s-a păstrat obiceiul de a atîrna ciorăpei sau de a lăsa o pereche de ghetuțe în fața ușii, în așteptarea cadoului de la Moș Nicolae. Într-o altă variantă a poveștii, galbenii din săculeț sînt înlocuiți cu trei bile de aur, de aici moștenindu-se tradiția de a oferi portocale de Sf. Nicolae.
Povestea celor trei studenți
O altă poveste tradițională de Moș Nicolae relatează întîmplările a trei studenți ce călătoresc către Atena, unde se află universitatea. Într-o noapte, poposesc la hanul unui om foarte rău, care îi jefuiește și apoi îi omoară, ascunzînd rămășițele lor trupești. Se spune că Sf. Nicolae călătorea pe același drum și într-o noapte a hotărît să tragă la același han. În acea noapte, Sf. Nicolae a avut un vis în care îi apăreau faptele oribile ale hangiului și, la trezire, l-a forțat pe acesta să-și recunoască crimele. După ce s-a rugat vreme îndelungată, Sf. Nicolae a reușit să-i readucă la viață pe cei trei studenți. În Franța, această legendă este spusă în altă variantă, în loc de student vorbindu-se de trei copii ce se jucau și au fost răpiți de un măcelar fără suflet, fiind readuși în sînul familiilor lor tot de Sf. Nicolae. Așadar, Sf. Nicolae este considerat a fi patronul și protectorul copiilor, fiind celebrat în timpul acestei sărbători de iarnă.
Moș Nicolae în Europa
În Germania, tradiția sărbătoririi Moșului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgîne cu imaginea creștină a Sfîntului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrîn care poartă un sac în spate și o nuielușă în mînă. Pe lîngă ghetuțe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care își aștern toate dorințele și cîțiva morcovi pentru caii moșului.
Copiii din Franța lasă în ajun, pentru Moș Nicolae, un pahar de vin, iar pentru măgărușul lui, morcovi și puțin zahăr.
La copiii olandezi, moșul ajunge pe mare, venind din Spania.
În Belgia și Luxemburg, copiii își așază ghetuțele în fața ușii și, la fel ca micuții francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moșul, morcovi și zahăr pentru calul lui.
Copiii din Italia așază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-și notează dorințele, promițîndu-i lui Moș Nicolae că vor fi cuminți în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiția numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriți). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita primesc daruri în amintirea sfîntului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia cîte o punguță cu galbeni.
În Cehia, odată cu cadourile constînd din mere, nuci, dulciuri și jucării, Moș Nicolae le aduce aminte copiilor că în curînd va sosi copilul Isus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălțări cartofi și bucăți de cărbune.
În nordul și partea centrală a Croației, Moș Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii își lustruiesc încălțămintea și o așază pe pervaz.
În Polonia, Moș Nicolae coboară din ceruri cu ajutorul unui înger și colindă întreaga țară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb.
În unele orașe și sate din Slovacia, Moș Nicolae, sau Svaty Mikuláș, sosește într-o trăsură trasă de un cal. Copiii își așază încălțările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul ușii, sperînd să le găsească dimineața încărcate cu daruri.
În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sîntul Nicolae, copiii își așază încălțămintea afară, în fața ușii, așteptînd să o găsească a doua zi încărcată de fructe, bomboane, monede și mici jucării.
În Ungaria, copiii își lustruiesc pantofii cei mai buni și îi așază pe pervaz pentru a fi umpluți de darnicul Moș. Dimineața, copiii găsesc în pantofi bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată și mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele aurii și linguri de lemn.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!