Cîţi urşi are, de fapt, România?

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 27.11.2017

• În judeţul Braşov, estimarea ar fi de 900 de exemplare, însă, pe cazuri concrete, în zona Braşov - Săcele - Predeal, pînă în Poiana Braşov, estimarea din primăvară era de 55 - 56 de exemplare
Populaţia reală de urşi din România rămîne o necunoscută, deşi se ştie că ţara noastră este una dintre gazdele cu cele mai multe exemplare ale acestui mamifer protejat. Aceasta este una dintre concluziile dezbaterii organizate la Parlament, de preşedintele Comsiei pentru Mediu din Senat, senatorul Allen Coliban. La dezbatere au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai organizaţiilor non-guvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, gestionari de fonduri de vînătoare, dar şi reprezentanţi ai administraţiilor publice locale. „La finalul discuţiei de la Parlament toţi am ajuns la concluzia că sîntem mîndri că România are cea mai mare populaţie de urşi din Europa, vrem să păstrăm această situaţie, dar fără a periclita siguranţa cetăţeanului. Iar una dintre primele măsuri care trebuie luate este să ştim, de fapt, ce populaţie de urşi avem cu adevărat”, a declarat senatorul, care cere Ministerului Mediului să acceseze fondurile europene pe care le are la dispoziţie pentru un recensămînt real al populaţiei de urşi şi pentru măsuri de protecţie.

Numărul de urşi din România este doar la nivel de presupunere

În prezent, populaţia de urşi a României este o chestiune de dat cu presupusul, întrucît nu există un recensămînt cu date reale. Conform estimărilor, la nivel naţional, numărul de urşi variază foarte mult, de la 3.000 – 5.000 la 8.000 – 10.000 de exemplare. „Ursul este în vîrful lanţului trofic, nu are duşmani naturali, iar pentru a regla cazurile de suprapopulare este necesară intervenţia prin vînătoare. În condiţiile unei astfel de fluctuaţii, este foarte greu să judecăm care ar fi o cotă de vînătoare care să ne asigure o gestiune sustenabilă a populaţiei de urşi pe termen mediu şi lung”, a declarat Allen Coliban, preşedintele Comsiei de Mediu din Senat. În ceea ce priveşte judeţul Braşov, estimarea ar fi de 900 de exemplare, însă, pe cazuri concrete, în zona Braşov - Săcele – Predeal, pînă în Poiana Braşov, estimarea din primăvară era de 55 – 56 de exemplare, iar din datele culese pe parcursul verii s-a ajuns la o populaţie de aproximativ 100 de urşi.

2016 - cotă zero la vînătoarea de urşi

În baza acestor cifre se stabilesc şi cotele de vînătoare, care au variat şi ele în ultimii ani, la fel de mult. Anul 2014 a fost primul în care s-a depăşit pragul de 400 de animale. În 2015, cota a fost stabilită la 421, iar în 2016, cota a fost zero, practic fiind interzisă vînătoarea la urs. „Pe acest fond, în 2017 s-au înmulţit cazurile de conflict om-urs şi expunerea acestor situaţii în presă, motiv pentru care, în acest an, a fost aprobată o cotă de intervenţie de 140 de exemplare. Aceste intervenţii se referă strict la cazurile urgente, în care interacţiunea dintre om şi urs provoacă pagube şi necesită relocare sau recoltare”, a mai explicat parlamentarul. La nivelul judeţului Braşov, anul acesta au fost depuse zece cereri, dintre care trei au fost respinse, în patru cazuri s-a aprobat recoltarea, iar în alte trei ministerul a aprobat relocarea. „De la Asociaţia de Vînătoare Bîrsa, am aflat că mai sînt două dosare în lucru, urmînd a fi depuse, unul dintre ele pentru o ursoaică cu trei pui, iar celălalt pentru un pui. (...) Ce trebuie să înţelegem din această situaţie este că trebuie garantată siguranţa cetăţeanului şi, în acelaşi timp, protejarea acestei specii. Din păcate, prin măsurile luate pînă acum de Ministerul Mediului, nu se asigură nici una, nici alta”, a declarat Allen Coliban.

Ministerul Mediului pregăteşte un Plan naţional de gestionare a populaţiei de urşi

România este, se pare, una dintre puţinele ţări europene cu o populaţie importantă de urşi, care nu a profitat pînă acum de fondurile nerambursabile pe care le are la dispoziţie pentru protejarea acestei specii şi pentru un recensămînt al exemplarelor. „Există axe de finanţare pentru analize şi studii, deci putem finanţa acest recensămînt, dar putem accesa finanţări şi pentru măsuri de prevenire, de la realizarea unor garduri electrice la asigurarea proprietăţilor cu ajutorul unor cîini de pază, sau implementarea unor proiecte care să încurajeze măsurile tradiţionale de păşunat”, a declarat senatorul. De altfel, Ministerul Mediului are în pregătire un Program naţional de gestionare pentru această specie, document care va fi supus dezbaterii publice pînă la sfîrşitul anului. Odată aprobat, Ministerul va putea solicita şi o finanţare europeană pentru realizarea unui recensămînt naţional al populaţiei de urs, susţine Allen Coliban. „Cel mai probabil, recensămîntul va dura trei ani. În această perioadă vom continua să estimăm populaţia de urşi şi să avem cote de vânătoare şi de intervenţie aprobat”, spune Coliban.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: