Independenţa justiţiei, o sursă de îngrijorare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 16.11.2017

• Raportul MCV, publicat ieri de Comisia Europeană, menţionează tensiunile provocate de OUG 13 şi modificările la legile Justiţiei
Comisia Europeană a publicat ieri raportul MCV pentru România. Deşi s-au înregistrat unele progrese, Comisia Europeană precizează că „provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare“. Comisia Europeană (CE) arată că ritmul global al reformelor în Justiţie a stagnat în acest an, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader cdrede însă, referindu-se la concluziile raportului MCV, că documentul are o concluzie pozitivă şi că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al comisiei. Către sfîrşitul anului 2018, CE va evalua din nou progresele realizate de România în domeniul judiciar. Raportul privind progresele României în cadrul mecanismului de Cooperare şi Verificare menţionează şi tensiunile şi efectele Ordonanţei 13, emisă de Guvern în iarna acestui an. Legat de modificările la legile Justiţiei, Comisia Europeană insistă asupra importanţei avizului Comisiei de la Veneţia.

MCV remarcă faptul că în trei cazuri recente a fost respinsă cererea de ridicare a imunităţii unor parlamentari

Comisia Europeană invită România să îndeplinească toate recomandările şi anunţă că, spre sfîrşitul lui 2018, va publica un nou raport de evaluare, se arată la finalul documentului făcut public miercuri, care insistă asupra necesităţii consultării Comisiei de la Veneţia în cazul numirii procurorilor şefi, remarcă faptul că în trei cazuri recente a fost respinsă cererea de ridicare a imunităţii unor parlamentari şi consemnează că deşi Parlamentul a adoptat un cod de conduită, acesta nu face trimitere specifică la independeţa sistemului judiciar. De asemenea, raportul avertizează că în cazul unor presiuni cu efecte negative asupra luptei anticorupţie, CE şi-ar putea reevalua concluziile. „Comisia invită România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările şi, către sfîrşitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele înregistrate“, este concluzia raportului.

Parlamentarii şi guvernanţii ar trebui să respecte Codurile de conduită

În ceea ce priveşte numirea procurorilor de rang înalt, raportul menţine reomandarea din luna ianuarie, ca România să ceară avizul Comisiei de la Veneţia. „Punerea în aplicare a acestei recomandări va trebui, de asemenea, să asigure garanţii corespunzătoare în ceea ce priveşte transparenţa, independenţa şi sistemul de control şi echilibru al puterilor în stat, chiar dacă decizia finală ar aparţine în continuare nivelului politic“, subliniază documentul. Referitor la Codurile de conduită, CE remarcă faptul că Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017, care include o dispoziţie generală cu privire la respectarea separării puterilor, fără a da însă curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independenţa sistemului judiciar. „Prin urmare, următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce priveşte definirea acţiunilor care ar depăşi limitele stabilite de acesta şi a măsurilor care se iau în cazul în care aceste limite sînt depăşite“, se arată în raport, care adaugă că „ar fi de aşteptat ca, ori de cîte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul“.

„Situaţia politică şi propunerile legislative riscă să aibă un impact negativ asupra reformei“

În legătură cu reforma sistemului judiciar, documentul menţionează că „recomandării de a încheia faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României nu i s-a dat curs încă“ şi că „parlamentul nu a adoptat pînă în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări cu sistemul judiciar“. Cu privire la transparenţa şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legislaţia privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, CE afirmă că „Parlamentul a adoptat mai multe măsuri şi modificări cu privire la care nu s-au organizat consultări sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusă“.
Documentul CE apreciază şi că CSM „ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient şi să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul“, precum şi că „ar trebui să promoveze, de asemenea, consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv funcţionarea Inspecţiei Judiciare“ În general, Comisia notează că eu existat evoluţii pozitive, dar că „situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese“.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: