Lege pentru cămătari

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Leonard COSTACHE, 06.10.2005

* Prin proiectul propus de Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel (PCA) Braşov, „împrumutătorul, ca îndeletnicire“ poate fi condamnat la peste cinci ani de închisoare
* Propunerea procurorilor braşoveni a zăcut însă în fostul Parlament din anul 2002
* Acum, proiectul a fost trimis direct ministrului justiţiei, Monica Macovei

În Braşov, în ultimii ani, au existat peste 2.000 de victime ale cămătăriei. Un singur cămătar a fost trimis în judecată. Arestat printr-o acţiune spectaculoasă, la începutul anului 2003, el a ieşit imediat pe cauţiune din închisoare, în schimbul sumei de 150 milioane de lei, preţul unei garsoniere modeste la acea vreme. Deşi şi-a şantajat victimele peste care s-a dus de nenumărate ori cu recuperatori şi i-a ameninţat cu pistolul, iar în casa cămătarului, poliţiştii au găsit două arme şi muniţie, omul n-a fost condamnat în final pentru cămătărie. Nici el, nici vreun alt cămătar braşovean n-a fost condamnat pînă acum. Asta, în timp ce numărul braşovenilor evacuaţi din case a crescut. Iar legile existente nu-i pot ajuta să-şi facă dreptate. Practic, în România, după sute de proteste şi mii de reclamaţii, afacerile cămătarilor înfloresc nestingherite. Pentru că nu există o lege care să pedepseacă sau măcar să reglementeze camăta.
Proiect de lege al procurorilor braşoveni
Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel (PCA) Braşov a conceput un proiect de lege a cametei, încă din 2002. L-a trimis la Senat şi Camera Deputaţilor. Pentru că nu au primit nici un răspuns, procurorii braşoveni au mai făcut o încercare şi în 2003. Fără rezultat. Acum, proiectul de lege a a fost trimis direct ministrului justiţiei, Monica Macovei. În esenţă, proiectul propune instituirea unor reglementări stricte asupra împrumuturilor de bani între persoane fizice, astfel încît faptele aflate acum „la limita legii“ să devină infracţiuni şi să fie pedepsite ca atare. Propunerea de proiect privind Legea cametei a fost formulată de mai mulţi procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel (PCA) Braşov.
Fără o lege, cămătarii nu pot fi pedepsiţi
„În perioada 2000 - 2004, la unităţile din raza de competenţă a Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Braşov au fost înregistrate un mare număr de dosare la plîngerea părţilor vătămate care au împrumutat diferite sume de bani şi nu le-au restituit, ulterior fiind acţionate în instanţă. Din actele administrate în fiecare cauză nu au fost probate fapte de inducere sau menţinere în eroare cu prilejul încheierii sau executării convenţiilor, contractele de împrumut fiind legal întocmite“, explică procurorul Adrian Şaramet (foto medalion), procuror general al PCA Braşov. Proiectul de lege este format din 13 articole şi este însoţit de o expunere de motive, în care magistraţii argumentează necesitatea unuia semenea act normativ.
Pînă la cinci ani puşcărie
Proiectul defineşte în primul articol cămătăria şi prevede apoi faptul că dobînda anuală a împrumuturilor de bani între persoane fizice nu poate fi cu mai mult de 6 la sută peste dobînda de referinţă a Băncii Naţionale a României. Orice act în care dobînda depăşeşte acest prag este, potrivit proiectului, nul şi nu poate fi autentificat de notar. „Creditorul care va primi sau va stipula prin însuşi actul de împrumut, prin act separat sau în orice alt mod o dobîndă convenţională superioară celei stabilite prin prezenta lege se va pedepsi cu închisoare strictă de la 1 an la 5 ani sau amendă“, se arată în textul proiectului de lege al procurorilor braşoveni.
„Împrumutător, ca îndeletnicire“
În acelaşi act se prevede faptul că pedeapsa cu închisoarea poate fi chiar mai mare de cinci ani dacă infractorul este „împrumutător, ca îndeletnicire“ sau dacă persoana a mai fost condamnată pentru asemenea fapte. Pentru cazurile în care delictul n-a fost comis personal de cămătar, pedeapsa cu închisoare se aplică atît mijlocitorului cît şi cămătarului. Procurorii care au avut această iniţiativă legislativă ştiu că, în majoritatea cazurilor semnalate pînă acum, valoarea locuinţelor puse ca garanţie în contractele de împrumut era deseori nejustificat de mare în comparaţie cu suma de bani luată de victime de la cămătari. Aşa că oamenii legii au propus ministrului Monica Macovei instituirea unui prag maxim al valorii pe care o poate avea o asemenea garanţie. „ (...) Nu vor fi autentificate contractele de împrumut cu garanţie imobiliară în care valoarea garanţiei - stabilită conform valorii de impozitare - depăşeşte de mai mult de trei ori valoare împrumutului“, se arată în proiectul de lege.

„Trebuie în primul rînd rezolvat necazul nostru, al celor care putem fi daţi afară în stradă în orice moment. Şi apoi trebuie ca toţi cei la care am făcut plîngeri şi memorii să fie cinstiţi, începînd de la Poliţie, Parchet şi Ministerul Justiţiei. Şi să se gîndească cineva şi la o lege care să împiedice astfel de hoţii pe faţă.“
Georgel Haret, una dintre victimele cămătarilor

Se luptă de doi ani
• Familia Georgel şi Ioana Haret sînt numai un exemplu din zecile de victime ale cămătarilor. Locuiesc împreună cu cei trei copii ai lor. Au garantat cu apartamentul un împrumut de 2.200 de mărci germane, luat de Ionel Damian, cumnatul lui Georgel Haret, de la un cămătar. Damian a reuşit să restituie cămătarului trei rate, după care a cerut o lună păsuire. Cămătarul chiar asta aştepta. A intrat în joc al doilea cămătar care a cumpărat creanţa de la primul. Apoi a refuzat să primească restul banilor de la Damian. A deschis un proces, pe care l-a cîştigat, şi tot el a cumpărat, la licitaţie, apartamentul de două camere al familiei Haret, cu numai 158 de milioane de lei. Au urmat zeci de somaţii de evacuare şi chiar acţiuni în forţă ale poliţiştilor cu cagule şi executorului judecătoresc. La fiecare asalt, bărbatul a ameninţat că aruncă în aer întregul bloc dacă cineva îi calcă pragul ca să-l dea afară din casă.
Cinci zile de proteste
• Deranjate de faptul că nici o instituţie din oraş nu le-a prea luat în seamă plîngerile, în vara anului 2003, victimele cămătarilor din Braşov, persoane evacuate din propriile locuinţe sau pe cale de-a fi date afară din case, au pichetat timp de cinci zile Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Braşov, Parchetul Naţional Anticorupţie, Poliţia, Prefectura şi instanţele judecătoreşti. Victimele, reunite în asociaţia „Dreptate şi Adevăr“, acuzau la acea vreme că nici o instituţie nu le-a luat în seamă plîngerile. Şi că pichetele aveau drept scop demascarea „mafiei implicate în acte de corupţie şi abuzurile făcute de notari, justiţie şi alte instituţii ale statului abilitate să pedepsească actele cămătarilor“, explica atunci Viorica Crăciun, preşedintele asociaţiei „Dreptate şi Adevăr“.

Schema escrocheriei
• Schema escrocheriei prin care braşovenii amatori de împrumuturi de chilipir sau cei care îi girează ajung să fie evacuaţi din propriile locuinţe este cît se poate de simplă. Se bazează pe lipsa unei legi care să reglementeze precis acest domeniu şi pe disperarea sau credulitatea oamenilor. Primul cămătar racolează victima prin mica publicitate şi o împrumută cu bani, cerînd locuinţa acesteia drept garanţie. Dacă cel împrumutat nu are o proprietate, cămătarul îl obligă să convingă o rudă sau un prieten să gireze cu casa. Dacă victima nu plăteşte, primul cămătar îi cedează unui al doilea cămătar dreptul asupra casei girate. Cel de-al doilea cămătar nu acceptă rambursarea împrumutului, motivînd că nu are nici un contract cu victima. Este suficientă chiar şi o întîrziere mică din partea victimei pentru ca cel de-al doilea cămătar să treacă la evacuarea silită a celui care a girat împrumutul cu propria casă.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: