Studenţie cu program redus

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela CHICOMBAN, 05.10.2005

* Studenţii vor învăţa trei ani pentru a primi diploma de licenţă şi un supliment care le asigură recunoaşterea studiilor din România
* Notele mari îi scutesc de taxe şi îi plasează pe locurile de la buget

Noul an universitar care a început ieri aduce schimbări majore deopotrivă pentru studenţi şi pentru profesorii lor. „Bobocii“ care au intrat acum pe porţile facultăţilor vor fi primii absolvenţi ai noului sistem universitar aplicat simultan în toată Europa, în conformitate cu Declaraţia de la Bologna, din 1999. Este structurat pe trei cicluri: ciclul de studii universitare de licenţă cu o durată de trei sau patru ani, cel de studii universitare de masterat, care va dura unul sau doi ani, şi cel de studii universitare de doctorat care se desfăşoară pe o perioadă de trei ani. Doar la Medicină se vor menţine cei şase ani obligatoriu de urmat pînă la susţinerea licenţei. Pe lîngă diploma de licenţă, fiecare student român va primi automat şi suplimentul la diplomă, emis într-o limbă de circulaţie europeană, care asigură recunoaşterea studiilor din România. Potrivit rectorului Universităţii „Transilvania“, prof. univ. dr. ing. Ion Vişa (foto), această schimbare a implicat reformularea şi restructurarea planurilor de învăţămînt, a domeniilor şi specializărilor.
Concurenţă între studenţi
Începînd din acest an, studenţii se vor afla într-o competiţie permanentă. Scopul: creşterea calităţii procesului didactic. Astfel, la sfîrşitul fiecărui an de studiu va fi întocmit un clasament al studenţilor, în funcţie de rezultatele obţinute la examene. În aceste condiţii, un student care în prezent ocupă un loc bugetat, dar care nu este suficient de silitor, poate ajunge în situaţia de a-şi plăti studiile în următorul an. Locul său ar putea fi luat de un coleg care, deşi a intrat pe un loc cu taxă, este mai bine clasat în ierarhia de la sfîrşitul anului. „Vom crea un spirit de competiţie prin care vom scoate în evidenţă valoarea şi activitatea studenţilor“, a susţinut Ion Vişa. În această toamnă, au început anul întîi 2.840 de studenţi care ocupă locurile bugetate din învăţămîntul universitar de licenţă şi cel postuniversitar, precum şi peste trei mii de studenţi pe locuri cu taxă. În ultimii doi ani, cele 16 facultăţi ale Universităţii „Transilvania“ au înregistrat o creştere semnificativă a numărului de studenţi, de la 16.000 la aproape 21.000.
Două săli de Internet şi o platformă e-learning
În acest an, studenţii braşoveni vor avea parte de cîteva surprize. Două săli dotate cu cîte 50 de calculatoare conectate la Internet, amenajate din fondurile proprii ale Universităţii, le vor sta la dispoziţie zi şi noapte. O Bibliotecă Centrală Universitară informatizată îşi va deschide porţile peste puţin timp, în clădirea Aulei. De asemenea, va fi inaugurată o platformă e-learning, de învăţare electronică, destinată în egală măsură studenţilor şi cadrelor didactice. Rectorul Ion Vişa a anunţat că universitatea braşoveană va fi tot mai deschisă către nevoile de pe piaţa muncii şi către mediul economic. El va încuraja şi mai mult dezvoltarea relaţiilor de cooperare între instituţia de învăţămînt superior şi firmele de prestigiu care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Braşov, precum INA Schaeffler, Siemens România sau Bosch. Firma germană INA va amenaja chiar cîteva săli de studiu, într-una dintre ele urmînd să funcţioneze o întreprindere simulată.
Jumătate masteranzi
• Din anul universitar 2006-2007, organizarea studiilor de masterat va fi schimbată, potrivit sistemului adoptat la Bologna. În acest sens, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a supus spre dezbatere primul proiect privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat. Astfel, jumătate dintre studenţii care vor termina o facultate vor putea urma, din anul universitar 2006-2007, şi un program de masterat. Specializarea îi va ajuta să intre mai uşor pe piaţa muncii. Cei mai mulţi vor fi nevoiţi să plătească însă sume cuprinse între 500 şi 700 de euro, de trei ori mai puţin decît în ţările UE. Cel mai scump master este în Anglia, unde costă o mie şi ceva de lire. În Ungaria, taxa este de aproximativ 2.000 de euro. Anul universitar trecut, în România, aproximativ 10% dintre studenţii cu licenţă erau masteranzi, iar în toamna acestui an sînt alocate în jur de 15.000 de locuri. În viitor însă, MEC ar vrea ca jumătate dintre cei care termină o facultate să intre în sistemul de master.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: