Casa celei de-a doua şanse

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 09.10.2017

• 1.200 de străini din ţări non-UE îşi doresc să înceapă o nouă viaţă la Braşov, spune Astrid Hamberger, preşedintele Centrului Regional de Integrare pentru Străini

În jur de 1.200 de străini încearcă să transforme Braşovul în noua lor casă, după ce au ales să se stabilească aici pe termen lung. Datele Centrului Regional de Integrare pentru Străini de la Braşov arată că numărul celor care vin în la în oraş, fie ca refugiaţi din zonele tensionate ale lumii, fie aduşi de un nou job, fie în căutarea unor noi oportunităţi de dezvoltare este în acest an într-o uşoară creştere, iar unii dintre cei cu „vechime“ au ajuns deja să ceară şi cetăţenie, „Vorbim despre străini din ţări non-UE, veniţi din toate colţurile lumii, din Statele Unite, ţările latine, Siria, Irak, Turcia. O mare parte dintre străinii non-UE sînt însă şi din Republica Moldova, aceştia fiind cam un sfert dintre toţi cei pe care îi avem la Braşov”, Astrid Hamberger, preşedintele Centrului Regional de Integrare pentru Străini.

Medici din Irak, interesaţi să se mute la Braşov pentru un job

Pentru mulţi dintre străinii care au decis să îşi caute un alt „acasă”, Braşovul este o destinaţie finală. Mulţi dintre ei vin aici căutînd o viaţă nouă, oportunităţi de angajare sau un loc la studii. Dacă unii au venit la Braşov pentru a fi alături de soţul sau soţia care sînt localnici, alţii au venit aici, plecaţi fiind din zone de conflict ale lumii. „Au început să apară la Braşov şi refugiaţii din Siria sau din Irak. În ultimul an, la Centru au venit în jur de 20 de persoane din acea zonă a lumii. Unii dintre ei sînt medici irakieni care au venit iniţial la Bucureşti (acolo unde există un Centru de refugiaţi, care oferă inclusiv cazare, n. red.), iar apoi au fost interesaţi să se mute aici, atraşi de oportunităţile de angajare din zona. Avem, de asemenea, tineri din Siria, care au primit statut de refugiat şi acum au rămas la Braşov, la Facultatea de Medicină, dar şi persoane relocate din Turcia”, a explicat Astrid Hamberger.

Străinii aflaţi în situaţii vulnerabile pot primi şi sprijin financiar

Pentru aceşti cetăţeni non-UE, Centrul pentru migranţi, aflat pe strada Aurel Vlaicu la fosta şcoală, oferă, printre altele, asistenţă gratuită, informaţii, consiliere privind documentaţia de şedere sau angajare şi cursuri gratuite de limba română. În unele cazuri, Centrul poate oferi şi sprijin financiar pentru unele persoane aflate în situaţii dificile. „Ne referim aici la cazuri sociale, la persoane care într-un anumit moment al şederii lor la Braşov se află într-o situaţie dificilă şi au nevoie de sprijin. Noi le putem acorda un ajutor financiar pentru nevoile de bază, aşa cum sînt procurarea alimentelor, plata chiriei, a utilităţilor sau a medicamentelor. Anual avem de a face cu 10-15 cazuri de acest fel, pe care încercăm să le susţinem şi financiar”, a explicat Astrid Hamberger.

Centrul regional de la Braşov acoperă şi judeţele Harghita, Covasna şi Buzău

Instituţia condusă de Astrid Hamberger funcţionează la Braşov din 2012, sub forma un centru de informare şi consiliere pentru străini. Din acest an însă, el a devenit Centru Regional de Integrare pentru Străini, funcţionînd alături de cele din Bucureşti, Timişoara, Oradea, Craiova, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Suceava, Cluj Napoca şi Baia Mare. Aria de acoperire a centrului de la Braşov include şi judeţele Harghita, Covasna şi Buzău. Centrul se adresează străinilor – adulţi şi copii, care au dobîndit protecţie internaţională în România, cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat sau li s-a acordat protecţie subsidiară, precum şi cetăţenilor non-UE şi apatrizi care au dobîndit un drept de şedere în România. Avînd în vedere că există grupuri importante arabe şi latino, Centrul are doi mediatori interculturali pentru aceste două comunităţi. Pe lîngă aceştia, la Centrul lucrează cu zece voluntari români şi străin işi cu o reţea de suport local la nivelul instituţiilor cu atribuţii în integrarea străinilor în România, respective IUnspectoratul şcolar Judeţean, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). Străinii pot contacta Centrul pentru informare şi consiliere privind drepturilor lor în România, de la accesul la sistemul educaţional, pentru adulţi şi copii, la accesul pe piaţa forţei de muncă sau accesul la servicii medicale.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: