România, „Tigrul Europei“, se împiedică în ruinele infrastructurii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: MEx, 17.08.2017

• Conform Eurostat, Produsul Intern Brut al României a înregistrat atît în primul trimestru al acestui an, cît şi în trimestrul al doilea un avans de 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut

Cu un avans de 5,7% în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere economică, în ritm anual, din Uniunea Europeană în perioada aprilie - iunie 2017, arată o estimare preliminară, publicată miercuri de Eurostat. Conform Eurostat, produsul intern brut al României a înregistrat atît în primul trimestru al acestui an, cît şi în trimestrul al doilea un avans 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În aceeaşi perioadă, PIB a crescut cu 2,2% în zona euro şi cu 2,3% în UE, după o creştere de 1,9%, respectiv 2,1% în primul trimestru. Economia României a crescut peste potenţialul calculat oficial, consemnînd un plus de 5,8% în semestrul I, însă scăderile masive ale investiţiilor au frînat avîntul dat de consumul populaţiei şi de relansarea producţiei industriale, reiese din statisticile sectoriale consultate de Mediafax.

Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor

Creşterea economică consemnată în trimestrul al doilea consolidează poziţia României de "Tigru al Europei", fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele – statistice – din primul semestru. Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri cu două cifre, ca în anii de „boom” 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%). Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut. Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii – populaţie şi firme – să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice, confom analizei medifax.ro.

Producţiile au crescut cu 8% pe medie

Industria a început să „prindă“ această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntîlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%). Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde de euro.

Unde sînt investiţiile?

Toate aceste statistici au mai fost întîlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, cînd economia creştea cu peste 7%.
Care e diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%? În primul rînd pentru că, pe-atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de – atenţie – 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.
De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decît banii alocaţi de firme, ca investiţii străine. În al doilea rînd, balanţa importuri/exporturi (numită "export net" în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adînceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. În primul semestru din acest an, cînd importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frînează serios creşterea mediei generale a economiei.

România se hrăneşte mai mult din import

Deocamdată, INS nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul angro al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.
Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rîndurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întîmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.

Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructuri

Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructuri (mai puţin la cea informatică, unde ne numărăm chiar printre campionii mondiali) şi reducem investiţiile exact acolo unde şi atunci cînd e mai mare necesitatea, astfel că este chiar surprinzătoare creşterea economică de 5,8% în aceste condiţii precare.
Nu este surprinzător, în schimb, că „Tigrul Europei“, în loc să salte cu peste 7%, ca în anii săi de glorie, avansează timid, cu mai puţin de 6%, împiedicîndu-se în ruinele infrastructurii.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: