Sîntămăria Mare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Ana Pitiş şi M.P., 15.08.2017

• Pe 15 august, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare închinată Preasfintei Fecioare

Creştinătatea ortodoxă închină ziua de 15 august sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. În popor, această zi se numeşte Sîntămăria Mare sau, mai simplu, Sîntămăria. Marea sărbătoare ortodoxă dedicată Preasfintei Fecioare, deşi se numeşte Adormirea şi este comemorarea sfîrşitului vieţii pămînteşti, nu este o sărbătoare tristă pentru creştini, pentru că semnifică de fapt începutul vieţii veşnice a Maicii Domnului, în ceruri, alături de Fiul ei iubit. De Sfînta Maria, peste 2,2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica.

„Fiule, în mîinile Tale îmi dau duhul meu“

Potrivit învăţăturii Bisericii, Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. După ce şi-a pregătit toate cele spre înmormîntare, Maica Domnului s-a rugat, spunînd: „Facă-se cu mine voia Fiului meu şi Dumnezeului meu“. După ce şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă, a urmat momentul în care Domnul Însuşi S-a coborît spre a primi în mîinile Sale sufletul ei cel sfînt. Atunci, ea a rostit: „Fiule, în mîinile Tale îmi dau duhul meu“. Acestea zicînd, îşi dădu duhul, ca şi cînd ar fi căzut în somn. Era o adormire, nu o moarte, de unde şi denumirea sărbătorii. Iar din acest moment multe minuni au fost: un tunet puternic s-a auzit şi un vînt puternic i-a adus pe nori pe Apostolii răspîndiţi în lume să propovăduiască Evanghelia. Dar cea mai mare minune a fost urcarea Maicii Domnului la cer, cu tot cu trup, dusă de îngeri. Apostolii înşişi, cînd au deschis mormîntul, l-au găsit gol, aflînd astfel primii de ridicarea cu tot cu trup a Preasfintei Fecioare la Ceruri, acolo unde se roagă de-a pururi pentru noi.

Femeile însărcinate se roagă pentru prunci sănătoşi

În tradiţia populară, Maica Domnului este socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiţi de soartă. Deşi este zi de sărbătoare şi petrecere, în multe locuri, în Moldova îndeosebi, oamenii care poartă numele Sfintei Marii nu-şi serbează prin petreceri ziua onomastică, deoarece consideră că pe 15 august fiind Adormirea Maicii Domnului nu se cuvine să te veseleşti, aşa că lasă asta pentru 8 septembrie, de Sîntămăria Mică, ziua naşterii Maicii Domnului. În această zi, dar şi la Sfînta Maria de pe 8 septembrie, e bine ca femeile însărcinate să se roage la Maica Domnului să le ajute să nască uşor şi să aibă copii sănătoşi.

„Paştele din mijlocul verii“

Mulţi dintre credincioşi nu ştiu prea bine dacă ziua de Sfînta Marie este prilej de sărbătoare sau nu, încurcaţi de faptul că în ziua de 15 august Maica lui Iisus a murit. Prin urmare, oamenii nu ştiu dacă trebuie să se bucure sau nu în această zi. „Este prilej de mare bucurie şi sărbătoare, acest praznic fiind cunoscut şi sub numele de «Paştele din mijlocul verii». Sînt multe zone în ţară în care cu prilejul acestei sărbători se cîntă Prohodul, ca în Vinerea Mare. Este cea mai importantă sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar dacă se cheamă sărbătoare înseamnă că este prilej de mare bucurie spirituală“, explică reprezentanţii Patriarhiei Române.

Scena Adormirii, în iconografia tradiţională

• În iconografia tradiţională, scena Adormirii este descrisă astfel: Cîte o clădire în dreapta şi în stînga icoanei. În mijlocul planului frontal se află Maica Domnului întinsă pe un pat, adormită cu mîinile încrucişate pe piept. La capul Maicii Domnului se află Sfîntul Apostol Petru, aplecat, ţinînd în mîini o cădelniţă şi tămîind. În partea opusă, stă Sfîntul Apostol Pavel, tot aplecat, privind la Maica Domnului, cu mîna dreaptă întinsă către ea într-un gest care exprimă adîncă evlavie. Lîngă fiecare dintre cei doi mai sînt alţi cinci apostoli, cu expresii pline de tristeţe. În spatele patului, la mijloc, se afla Hristos într-o mandorlă a slavei. Este încadrat de îngeri, şi, puţin mai departe, de sfinţii ierarhi în veşminte liturgice. În capătul din stînga se află femei plîngînd. Hristos ţine cu amîndouă mîinile sufletul mamei Sale sub forma unui prunc înfăşat. El şi Maica Domnului - atît trupul cît si sufletul ei - sînt reprezentaţi cu aureole. La fel şi îngerii. Apostolii şi ierarhii sînt reprezentaţi fără aureole, pentru a se scoare în evidenţă chipurile Mîntuitorului şi Maicii Domnului. Din acelaşi motiv, îngerii - feţele, aureolele şi veşmintele - sînt pictaţi în culori pale. Ierarhii, care se recunosc datorită crucilor mari de pe veşmintele lor, ţin deschise Sfintele Evanghelii. Chiar dacă numele lor nu sînt înscrise, după Dionisie din Furna, ei sînt Sfinţii Dionisie Areopagitul, Ierotei şi Timotei.

Se deschide sezonul de nunţi

• În tradiţia populară, Sîntămăria Mare este ziua de celebrare a Zeiţei Mamă, ajunsă la vîrsta senectuţii şi a morţii. Cu această ocazie se deschide sezonul de nunţi (16 august - 14 noiembrie), încep iarmaroacele şi tîrgurile de toamnă, se fac praznice pentru pomenirea morţilor. Sîntămăria Mare deschide, în Calendarul Popular, ciclul sărbătorilor de renovare a timpului, Anul Nou, celebrat în preajma echinocţiului de toamnă, Sîntămăria Mică, Cîrstovul Viilor, Ziua Şarpelui. După această sărbătoare încep să coboare turmele de la munte, se angajează pîndarii la vii şi se iau măsuri de protecţie magică a podgoriilor, iar bărbaţii îsi schimba pălăria cu căciula.

Mii de credincioşi, în pelerinaj la Sîmbăta

• În ţara noastră, dragostea poporului şi cultul pentru Maica Domnului sînt foarte puternice şi de aceea i s-au închinat multe biserici şi mănăstiri. Printre cele mai vestite se numără Mănăstirea Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Curtea de Argeş, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului - Nicula, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi. La Mănăstirea Constantin Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus, mii de credincioşi se adună deja din ajunul sărbătorii. După slujbă, pelerinii sînt întotdeauna ospătaţi cu o masă caldă.

Ce se spune în popor despre această zi:

• Dacă înfloresc acum trandafirii, e semn de toamnă lungă
• De Sîntămărie, fetele mari îşi fac „de dragoste“ cu o buruiană numită „năvalnic“. Purtată în sîn, această buruiană are, se zice, puterea magică de a aduce peţitori, aceştia dînd năvală din toate părţile
• În unele zone ale ţării, Sîntămăria era considerată „sărbătoarea morţilor“ fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfînta Maria Mică (8 septembrie) erau serbaţi cei vii cu asemenea nume.
• Acum se adună ultimele plante de leac, se tocmesc pîndarii pentru vii şi se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii
• Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor
• Între Sînte Mării se seamănă grîul
• La Sfînta Mărie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sînt bune de leac
• Acum se încheia văratul oilor la munte (La Sîntămăria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula (A venit Sîntămarie / Te-ai p...în pălărie!), se interzice scăldatul în apa rîurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă sau în tîrnatul casei. Ana Pitiş)

Maria, cel mai popular prenume din România

• Numele Sfintei Maria este pe departe cel mai des întîlnit în Braşov şi în România. Sărbătoarea din 15 august este onomastică pentru aproape 70.000 de cetăţeni ai judeţului Braşov. Majoritatea sărbătoriţilor sînt femei, arată reprezentanţii Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov. În judeţ există 59.891 de doamne cu prenumele de Maria şi derivatele Mariana, Marina, Marilena, Mioara, Marinela sau Mărioara. Numărul bărbaţilor care poată numele Sfintei Maria este ceva mai mic, însă chiar şi aşa, numele este popular şi în rîndul lor. În judeţ sînt 9.594 de domni cu prenumele Marian, Marin, Marinică sau Marinel.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al României, peste 2,2 milioane de cetăţeni români îşi serbează marţi ziua de nume. Din totalul lor, mai bine de 1.800.000 sînt femei şi aproape 420.000 sînt bărbaţi. Majoritatea femeilor, adică aproape 1.400.000 poartă numele de Maria, alte 273.000 pe cel de Mariana, şi puţin peste 50.000 se numesc Marinela. Sînt şi femei care poartă numele de Mioara, Marilena, Măriuca sau Măria. În ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, peste 310.000 de bărbaţi poartă numele de Marian, 102.00 de Marin, iar alţi 3.300 se numesc Marinică. (M.P.)

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: