Sfîntul Ilie, aducătorul ploilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Ana Pitiş, 20.07.2017

• Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, cel care a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile
Ziua de 20 iulie, ziua de cinstire a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, este numită şi Sîntilie. În calendarul popular, ea marchează miezul verii pastorale, cînd ciobanii separă oile, iar pe munţi se organizează vestitele Nedei şi Sîntilii. Ca personaj profan, Sîntilie apare în tradiţiile populare ca soldat, vînător, agricultor, crescător de animale, negustor de vite. Fiind ispitit şi înşelat de drac, Sîntilie îşi omoară unul sau mai mulţi membri ai familiei. Păcatele sînt ispăşite de Sîntilie în diferite moduri. Scenariul ritual specific acestei zile conţine descîntece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, grindinei şi ploilor torenţiale. Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Sfîntul şi marele Proroc Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici şi numele prorocului - Ilie Tesviteanul.
De regulă, în ziua de Sfîntul Ilie nu plouă. Însă, ori plouă mult şi înspăimîntător înainte, ori după această zi. De ce se întîmplă aşa ne spune o legendă. Sfîntul Ilie este foarte bătrîn şi, ca orice bătrîn, moţăie mai mereu. Ştiind că se apropie ziua lui şi că trebuie să le amintească oamenilor de biciul său înfricoşător, cînd se trezeşte îl întreabă pe Dumnezeu cît mai este. Dumnezeu, cunoscîndu-i planurile şi dorinţa de a-i pedepsi aspru pe oameni pentru nelegiuirile lor, îl sfătuieşte să doarmă fără grijă că mai este timp mult pînă la ziua lui. Sfîntul trimite spre pămînt ceva ploi cu tunete, fulgere şi trăsnete ca pe un semnal a ceea ce urmează să se întîmple de ziua lui, şi adoarme iar. Cînd se trezeşte, din nou îl întreabă pe Dumnezeu cît mai este pînă la ziua lui şi află surprins şi cu mare supărare că... a fost. Furios că i-a trecut ziua şi diavolii şi oamenii răi au scapat din nou nepedepsiţi de biciul lui de foc, Ilie se înfurie şi trimite spre pămînt fulgere, trăsnete şi ploi care bagă frica în tot ce sulfă.

Credinţe şi tradiţii populare

• În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
• În această zi, merele (fructele lui Sînt-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfinţite, crezîndu-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
• De Sfîntul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau că să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.
• În popor s-a păstrat credinţa că, dacă plouă şi tună de Sîntilie, merele şi alunele vor fi viermănoase.

Protectorul aviatorilor

• Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi Ziua Aviaţiei române, acest sfînt fiind considerat, începînd cu anul 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor. Acest fapt se datorează felului în care s-a săvîrşit din viaţă, fiind purtat în văzduh pe un car de foc.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: