Preşedintele CJ, la un an de mandat

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Parghel, 28.06.2017

• Accesarea sumelor record pentru modernizarea drumurilor judeţene, în capul listei de realizări
• Lipsa unei organigrame proprii este un minus pe care preşedintele CJ spune că îl va rezolva în cîteva săptămîni
Accesarea din fonduri europene a sumelor necesare pentru reparaţia drumului de sub munte, dintre cae face legătura cu judeţul Sibiu, precum şi pregătirea de finanţare a drumului interjudeţean Braşov - Covasna sînt două dintre cele mai importante realizări ale primului an de mandate pentru preşedintele CJ, Adrian Veştea. Într-o prezentare a acestui prim am în fruntea Consiliului Judeţean, Veştea a amintit la plusuri, şi de alocarea sumelor necesare pentru 8 pentru investiţii, elaborare de documentaţii tehnice, reparaţii şi întreţinere curentă a drumurilor judeţene, precum şi achitarea serviciilor de deszăpezire. Este vorba despre 58 de milioane de lei, care vin din bugetul propriu.
La capitolul „minusuri“, Veştea consemnează lipsa unui sediu administrativ pentru întregul Consiliu Judeţean, dar şi lipsa unei organigrame noi pentru aparatul propriu. Acestea ar fi consecinţa „lipsei de timp” şi a instabilităţii poziţiei politice, ,,avînd în vedere că am fost preşedinte interimar al PNL pînă acum şi au fost şi alegeri anul trecut“.

Braşovul atrage o treime din banii puşi la dispoziţie de POR pentru drumuri

Drumul de sub munte, care trece prin Şinca Veche, Şercăiţa, Bucium, Mărgineni, Sebeş, Recea, Gura Văii, Lisa, Sîmbăta de Sus, Drăguş, Viştea de Sus şi Ucea de Sus, pînă la graniţa cu judeţul Sibiu reprezintă cea mai mare investiţie pe care judeţul Braşov o face într-un drum judeţean, din bani europeni. Suma accesată din Programul Operaţional Regional se ridică la aproximativ 32 de milioane de euro (147.417.404,35 lei) pentru acest drum. Tot prin POR, judeţul Braşov a depus spre finanţare şi drumul interjudeţean Braşov -Covasna. Drumul face legătura între drumurile naţionale DN 12 şi DN 13 şi este format din două tronsoane de categorie judeţeană, respectiv DJ 131, DJ 131 B, care traversează localităţile Măieruş, Apaţa, Ormeniş şi Augustin. Pentru modernizarea lui, CJ este pe punctual să acceseze 21,269 milioane euro (108,125 milioane lei), după cum a declarat Veştea.
Dacă va semna şi acest contract, Braşovul ar urma să atracă o treime din întreaga sumă supă la dispoziţia judeţelor din Regiunea Centru, pe aceadtă axă a POR.

„Aeroportul rămîne cel mai important proiect de investiţii”

În ceea ce priveşte Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, preşedintele CJ Braşov spune în continuare că este „cel mai important proiect de investiţi care se realizează în judeţul Braşov”. Preşedintele CJ îl trece la plusurile primului său an de mandat, arătînd că în august 2016, după doi ani de blocaj, au fost reluate demersurile parlamentare pentru adoptarea actului normativ care să reglementeze situaţia juridică a terenului Aeroportului Braşov -Ghimbav. „În 6 decembrie 2016, plenul CJ Braşov a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Aeroport Internaţional Braşov -Ghimbav -etapa a III-a, respectiv «Extinderea suprafeţelor de mişcare aeroportuare, echiparea suprafeţelor de mişcare cu instalaţii de balizaj, extinderea reţelelor de canalizare pluvială şi drenaj, clădiri operaţionale aeroportuare», iar devizul de lucrări arată că valoarea investiţiei este de 57.505.600 de euro“, a declarat Veştea, care a amintit că în prezent, s-a ajuns la contractarea lucrărilor de proiectare pentru calea de rulare alfa, platforma de debarcare-îmbarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei.

Început de mandat aglomerat

La capitolul „minusuri ”, preşedintele CJ pune, printre altele, organigrama proprie, pe care nu a definitvat-o încă. „Mai trebuie să lucrez la organigrama proprie pe care să o trimit apoi la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, spre avizare. Am vrut întîi să lucrez cu oamenii pe care i-am găsit aici, să îi văd la lucru pe fiecare şi abia apoi să fac apecieri. Urmează ca în două săptămîni să finalizez şi acest aspect şi să am şi o organigraă proprie”, a declarat Veştea, care a spus că şi „stabilitatea poziţiei” este unul dintre motivele care l-au împiedicat să rezolve acest aspect în primul an de mandat. Pus să explice exact la ce se referă „stabilitatea poziţiei”, Adrian Veştea a declarat că acest prim an de mandate a fost unul în care din punct de vedere politic a fost doar preşedinte interimar al filialei PNL, devenit preşedinte „full” abia luna trecută, iar în această lună a obţinut şi un loc în Comitetul Executiv Naţional al PNL. „În plus, anul trecut am avut şi alegeri parlamentare, ceea ce la nivel de Consiliu Judeţean ne-a adus şi nouă alegeri, întrucît fostul vicepreşedinte (Izabella Ambrus, UDMR, n. red) a plecat în Parlament şi a trebuit înlocuit. Toate aceste chestiuni, de care a ţinut şi poziţia mea, au fost rezolvate acum”, a declarat preşedintele CJ, Adrian Veştea.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: