Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele, celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim
Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele, celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului. În timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiței romane a florilor Flora, creștinii suprapunînd acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Sărbătoarea se mai numește Duminica Stîlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetației. La români, importanța sărbătorii este sporită de sacrificiul ritual al peștelui, denumit Dezlegarea la pește. Pentru creștini, peștele - ihtios în greacă - este un simbol hristic. La semnificația veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcții și semnificații noi, legate de cultul moșilor și strămoșilor, pomeni, curățarea mormintelor etc.
Primire triumfală în Ierusalim
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viața Sa pămîntească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Astfel, toți cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simțind că însuși Dumnezeu a venit în lume, îl întîmpină cu ramuri de finic și de măslin, strigînd: Osana! Bine este cuvîntat Cel ce vine întru numele Domnului!.
Întîmpinat cu ramuri de măslin
În această zi, denumită și Duminica Stîlparilor, se sfințesc, prin rugăciune și stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor, iar slujitorii Bisericii le țin în mîini, cu lumînări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întîmpinat Mîntuitorul. Cu acestea, după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfințite, creștinii împodobesc icoanele, ușile și ferestrele. În tradiția populară există credința că însăși Maica Domnului a binecuvîntat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutînd-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui rîu.
Obiceiuri de Florii
- În unele zone ale țării, în ziua de Florii se scoate mărțișorul făcut cadou la 1 martie și se agață într-un măceș sau într-un pom înflorit, se aerisesc hainele etc. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi.
- Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune cînd se apropie de preot.
- Acum se aerisesc hainele și zestrea.
- Dacă cineva îndrăznește să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată și sfințită, riscă să albească.
- Tradiția mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.
- Ramurile sfințite se pun la icoane sau deasupra ușii și sînt folosite peste an ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Vara, cînd vremea este urîtă, se pun mîțișori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele și fulgerele.
- Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfințită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mîțișori de salcie sfințită nu va suferi de dureri de gît.
- De la Florii nu se mai mănîncă urzici.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!