Creștinii ortodocși și catolici prăznuiesc sîmbătă Buna Vestire, zi în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște un fiu, pe Iisus Hristos
Este prima dezlegare la pește din Postul Paștelui
Buna Vestire sau popular Blagoveștenia (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire) este praznicul în amintirea zilei în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătorită pe 25 martie în fiecare an, în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește. Buna Vestire este începutul mîntuirii noastre și arătarea tainei celei din veac (Troparul sărbătorii). Este ziua bucuriei și a speranței împăcării noastre cu Dumnezeu, prin întruparea Dumnezeiescului Său Fiu. În Apus sărbătoarea Bunei Vestiri este numită și sărbătoarea Zămislirii Domnului. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveștenii sau Ziua Cucului. La Brașov, tradițiile de Blagoveștenii au fost conservate în Șchei, unde în ziua de 25 martie junii tineri ies cu surla.
,,Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine
Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Și intrînd îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvîntată ești tu între femei. Iar ea, văzîndu-l, s-a tulburat de cuvîntul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și iată vei lua în pîntece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfîrșit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și răspunzînd, îngerul i-a zis: Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfîntul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrînețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvîntul tău! Și îngerul a plecat de la ea. (Luca I, 26-38).
Soții nu au voie să se certe
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru că în această zi are loc primul său cîntec, prin care anunță venirea primăverii. Potrivit tradiției, dacă primul cîntec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: Cucu-n spate mi-a cîntat/și moartea m-a săgetat! Există obiceiul ca în această zi să se numere de cîte ori cucul își cînta numele, număr care ar dezvălui cîți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc cînd se vor căsători: Cucule voinicule/Cîți ani îmi vei da/pîn m-oi însura (mărita)? Dacă se întîmplă ca după rostirea acestor cuvinte cucul să cînte, cîntecul său echivala cu un an de așteptare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cîntat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. Tradiția mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul și se stropeau cu țuică. Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureșeană, el durînd pînă după miezul nopții sau pînă în zori.
Prima dezlegare la pește din Postul Paștelui
Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii. De Buna Vestire se spune că tot pămîntul e blagoslovit: musca învie, iarba începe să crească, iar păsările prind a cînta. Tot azi se spune că sosesc rîndunelele. Este o sărbătoare a păsărilor, care trebuie îmbunate prin ofrande pentru a nu dăuna recoltelor. De Buna Vestire se ară, dar nu se seamănă. În curți, la sate, se face un foc, se pun pîine, sare și apă - toate ca o ofrandă pentru îngeri - pîinea și sarea fiind date apoi de pomană. Ouăle din această zi nu se pun sub cloșcă, superstiția spunînd că nu vor ieși puii sănătoși. Albinele sînt eliberate în ziua de Buna Vestire din stup printr-o potcoavă, pentru a fi tari ca fierul. Se scot vitele la soare, ca să fie sănătoase. Apa din zăpada topită se strînge în această zi ca leac pentru curățirea corpului sau pentru a apăra casa de duhuri rele. Casa se afumă cu tămîie pentru a fi ferită de duhuri rele.
Junii tineri ies cu surla
În Șchei, procesiunea ieșirii cu surla păstrează același calendar din bătrîni. În ziua de Blagoveștenii, după ce ies din biserică, junii tineri se duc la vătaf, apoi trec pe la cele trei șerji, încolonați cîte doi, lor alăturîndu-li-se cei ce vor să se pună cu junii în acest an. Fac un popas în Piața Prundului, unde trag din surlă, de obicei de trei ori, unul și același cîntec sacru și arhaic, apoi pornesc către Podul Crețului, pentru a urca pe Coasta Prundului. La troița de aici sînt așteptați de alți juni tineri sau din alte grupuri. Se întinde masă (în special pește prăjit), rachie, rozol sau șpîrlă, cum spun șcheienii tăriilor. Fiu al Șcheiului, etnograful și folcloristul Gheorghe Pitiș povestește cum se desfășurau evenimentele pe vremea sa (cu un secol în urmă): Trecuse de amiazi; lumea ospătată și veselă părea totuși că așteaptă ceva și trecînd în sus sau în jos pe vreuna din ulițele de Pe Tocile, ai fi putut auzi pe cîte cineva întrebînd: «au trecutu?», ori «n-au mai ieșitu?». Apoi ai fi auzit strigăte de: «iacătă-i, veniți de-i vedeți», chemîndu-și fiecare pe ai săi din casă, ca să vie să-i vadă. În același timp ai fi putut vedea în mijlocul cutărei sau cutărei curți vreo babă sau vreun bătrîn cu ochii stinși și plini de lacrimi și gîrboviți de ani, stînd cu fața spre Coastă, apoi făcîndu-și cruce și zicînd cu glas apăsat: «Mulțumescu-Ți Ție Doamne că m-ai învrednicit să mai aud odată sfînta surlă!».
Gavriil a rostit primul numele lui Iisus
În ziua ce urmează Bunei Vestiri, pe 26 martie, este sărbătorit Soborul Arhanghelului Gavriil, vestitorul tainelor divine, înger cinstit atît de creștini, cît și de mozaici și mahomedani. Musulmanii cred că el i-ar fi dictat profetului Mahomed Coranul. Gavriil este cel care a vestit nașterea Fecioarei, a lui Ioan Botezătorul și a lui Iisus, iar tradiția creștină spune că tot el ar fi ridicat piatra de pe mormîntul Domnului și a stat deasupra ei la ceasul Învierii. Dumnezeu a hotărît ca Arhanghelul Gavriil să ia chip văzut, pentru numeroasele faceri de bine pe care le-a adus oamenilor.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!