În dosar există și înregistrări efectuate fără acordul instanței l Mari semne de întrebare ridică faptul că înregistrările s-au făcut cu aparatură pusă la dispoziție de o persoană particulară
Ieri, la Tribunalul Brașov, a început - faptic de data aceasta - procesul în care sînt inculpați pentru luare de mită și complicitate primarul municipiului Săcele, Vasile Lața, și omul de afaceri săcelean Liviu Baciu. În apărarea primarului săcelean a intrat profesorul universitar Gheorghe Mateuț (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), unul dintre autorii la vîrf în teoria procedurii penale din România. Primul atac dat de apărare a fost la înregistrările realizate de PNA (și nu numai, pentru că au fost depistate și înregistrări ilegal făcute), dar și la așa-zisul flagrant al luării de mită.
Probele PNA sînt chiar probe?
Dosarul de cercetare penală, finalizat cu un amplu rechizitoriu se bazează, în principal, pe două probe socotite a fi beton. Flagrantul, o autentică regină a probelor, care, practic, dă la o parte orice alt mijloc de probațiune, fiind considerat de nerăsturnat, și înregistrările convorbirilor telefonice ale primarului Vasile Lața, înregistrări efectuate de Parchetul Național Anticorupție. Certificarea înregistrărilor s-a făcut cu grava încălcare a prevederilor exprese ale art. 21, indice 3, alineat 3 din Codul de procedură penală, în sensul că certificarea nu a fost făcută de către instanța de judecată, ci de președintele Tribunalului, confundîndu-se procedura de autorizare cu cea de certificare, avea să afirme din capul locului prof. univ. dr. Gheorghe Mateuț, avocatul lui Vasile Lața. Certificarea s-a făcut înainte de întocmirea rechizitoriului. Or, în acest caz, cum poate instanța aprecia dacă înregistrările sînt sau nu utile cauzei?, a adăugat Mateuț. Ceea ce pune în cu totul altă lumină întregul material probatoriu. Căci probele trebuie privite și din punctul de vedere al legalității. Sau mai cu seamă.
Nulitatea absolută
În ceea ce privește certificarea înregistrării convorbirilor telefonice ale primarului Vasile Lața, apărarea a ridicat excepția nulității absolute. În momentul în care înregistrările au fost certificate, conform legii aflate în vigoare la acel moment, operațiunea (ca să ne exprimăm în termeni laici) trebuia efectuată de un complet de judecată format din judecători. În cazul nostru - certificarea a fost făcută de un singur magistrat. Este adevărat, ulterior acelui moment, legea s-a modificat, și dă această posibilitate unui singur judecător. Dar, subliniază apărarea, ulterior certificării. Mai mult, precizează apărarea, printr-o cel puțin ciudată coincidență, cel care certifică înregistrările este una și aceeași persoană cu cel care a și autorizat înregistrarea convorbirilor telefonice ale primarului Vasile Lața. Și anume președintele instanței, după cum afirmă avocații celor doi inculpați. Concluzia apărării a fost clară: în acest context, certificarea este lovită de nulitate absolută.
Controverse între apărare și Parchet
Discuțiile legate de probele de la dosar au suscitat deja controverse aprinse între apărare și Parchet, chit că nu s-a intrat încă în faza efectivă de cercetare judecătorească și nici nu s-a discutat despre admisibilitatea probelor. Se cere a fi însă reținută afirmația avocatului dr. Mateuț: În conformitate cu prevederile art. 64 alin. 2 din Codul de procedură penală, mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în proces. Nu este o remarcă întîmplătoare. O înregistrare, pentru a fi folosită ca probă, trebuie făcută în mod legal. Adică autorizată de instanța de judecată. În mod stupefiant însă, găsim în dosar și înregistrări efectuate fără acordul instanței. Ceea ce ar trebui să se cheme, în mod distinct INFRACȚIUNE. Înregistarea făcută, de exemplu, de Gocsman Ioan - cel care l-a denunțat pe Lața că ar fi luat mită - în 13 mai nu a fost autorizată de instanță. Și, mai mult, a fost făcută cu aparatură primită de la o persoană particulară. Dar, asupra acestor aspecte, desigur, vom reveni. Ceea ce este cel puțin tot atît de grav este însă faptul că nu toate înregistrările se regă-sesc la dosarul trimis de PNA instanței de judecată. În numele unei dijungeri a cauzelor, din acest dosar lipsesc mai multe înregistrări care cică ar face obiectul unui alt dosar de cercetare penală - ne spune avocatul Nicolae Vrînceanu, care l-a reprezentat pe Vasile Lața în primele faze procesuale. Dar sînt înregistrări care probează nevinovăția inculpaților.
Flagrantul care nu este
Lovitură de grație. Principala probă, cea care a impresionat pînă și o parte semnificativă a opiniei publice, respectiv realizarea flagrantului delict, este pusă sub semnul întrebării. În dosar există un proces-verbal de constatare a flagrantului. Flagrantul este un mijloc de probă esențial, cu o forță probantă superioară celorlalte mijloace de probă. Dar aici avem încălcate prevederile art. 68 alin. 2 din Codul de procedură penală privind ralizarea flagrantului. Inculpatul este acuzat de luare de mită. Mita constă în pretinderea și primirea unei sume de bani. Dar infracțiunea se consideră realizată sub aspectul pretinderii, susține prof. univ. dr. avocat Mateuț. Or, procesul-verbal de constatare a flagrantului tocmai asta nu face: nu constată existența pretinderii. Ceea ce înseamnă că nu este realizat conform procedurii cerute de lege. Este un flagrant cu o faptă inadmisibilă din partea organelor de urmărire penală, prin determinarea unei fapte în scopul clar de a dovedi o faptă anterioară, afirmă Mateuț.
Arestul preventiv - peste o săptămînă
Instanța a decis ca peste o săptămînă, mai exact în 15 septembrie, să pună în discuție dacă măsura arestării preventive luate împotriva primarului municipiului Săcele, Vasile Lața, mai poate fi sau nu menținută. În ceea ce privește însă dosarul trimis în instanță, semnele de întrebare se înmulțesc pe zi ce trece. Începînd cu existența infracțiunii de mită și terminînd cu legalitatea anumitor probe. Desigur, asupra acestor aspecte vom reveni, dată fiind notorietatea acestei afaceri, precum și implicațiile ei, inclusiv în cîmp politic. Aceasta cu atît mai mult cu cît nu puține sînt vocile care fac vorbire despre o lovitură de tip politic, în realitate. Și chiar de o înscenare realizată cu suportul unui puternic grup local de interese economice și politice.
Troc cu legea?
Ioan Gocsman se află în judecată cu omul de afaceri Liviu Baciu pentru suma de 11 miliarde lei. Conform unei sentințe definitive și executorii, Gocsman ar trebui să îi achite această sumă lui Baciu. În momentul în care cauza a ajuns însă pe rolul Înaltei Curți, apare denunțul lui Gocsman împotriva celor doi. Luni, cauza a rămas în pronunțare, avînd termen pentru 19 septembrie. Mă întreb dacă Gocsman nu a făcut acest denunț pentru a scăpa de datoriile pe care le are la mine și la dl. Vasile Lața, mai cu seamă că există cauza la Înalta Curte și inculparea noastră ar putea influența pronunțarea, ne-a declarat Liviu Baciu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
