Într-o analiză publicată pe contributors.ro, Cristi Danileț, judecător din anul 1998, în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii, explică pe înțelesul tuturor ordonanța adoptată de guvern care a scos în stradă mai mulți români decît la Revoluție
Adoptare.
În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedura penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedura legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG?
Pentru situații de urgență, cînd nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgență ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare că urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM.
În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoareconsultativa. Cu privire la o prima varianta a textului OUG apărut săptămîna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM nouă varianta a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întîlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțînd chiar pe ministru de această. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C.pen.
Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intră în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sînt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii pînă la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise pînă în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sînt mai multe aspecte aici:
de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci cînd se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe dată de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxa de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întîmplă în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
se reduc limitele de pedeapsa de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, nouă lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă pînă acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de pînă la 8 ani de la dată comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;
în caz de condamnare, pînă acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimina această posibilitate;
se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă pînă acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercită funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o luna-un an sau amendă;
OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cît de mare ar fi pagubă produsă sau cît de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!
3. neglijență în serviciu. Pînă acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (cînd ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile această va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cît de gravă ar fi urmarea faptei. Această înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.
4. conflictul de interese .Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al sau, al soțului sau al rudei/afinului pînă la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma raporturi comerciale care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagma, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie că funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;
în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. șoferii băuți
se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sînge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.
se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.
Modificarea C.pr.pen.
Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedura penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:
1. achitare în caz de prescripție: Pînă acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.
3. denunțul. Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Pînă la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricînd în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începînd cu dată de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la dată comiterii faptei. Două consecințe sînt de subliniat:
nu sînt vizate dosarele începute pînă la dată de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Această pentru că normele de procedura penală nu retroactivează, așa cum se întîmplă în materia normelor penale;
nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o fapta este adusă la cunoștință poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămîne că practică să decidă dacă sînt și alte consecințe.
Procedura în Parlament OUG a fost depusă miercuri la Parlament. Acesta o poate aprobă sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG.
Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amînată, avînd obligația de a motiva urgență în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amînă intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;
Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridică excepția de neconstituționalitate a OUG. E la latitudinea să exclusivă dacă va atacă OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricînd de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere că normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar că ordonanță să existe că act normativ;
Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în față instanțelor judecătorești. Deci, dacă există un proces pe rol cu termen azi-mîine-poimîine, în care sînt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședința, eventual un procuror DNA, poate cere asta instanței, care le poate trimite la CCR;
În temeiul art. 146 lit. e) din Constituția României și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului - CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe dată de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;
Intrarea în vigoare a OUG:
modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe dată de 1 februarie 2017;
modificările la C.pen. vor intră în vigoare pe dată de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)
Concluzii:
OUG nu era urgență, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se da un termen de 10 zile pentru aplicare;
Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar pînă la dată de 11 februarie 2017, ora 00.00. Explicații abrevieri:
OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului;
OG Ordonanță Guvernului;
MJ Ministerul Justiției;
CSM Consiliul Superior al Magistraturii;
CCR Curtea Constituțională a României;
C.pen. Codul Penal;
C.pr.pen Codul de procedura penală.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!