2.151 de dosare penale vor fi clasate dacă trec ordonanțele lui Dragnea
Dimensiune font:
Autor: MEx,
01.02.2017
Lista lungă a potențialilor beneficiari ai unei eventuale dezincriminări mascate a abuzului în serviciu și a conflictului de interese ne arată că există un interes uriaș ca modificările la Codul Penal să se facă prin OUG, nu prin proiect de lege sau alte preoceduri greoaie. O singură zi dacă stă în vigoare, dezincriminarea abuzului scapă de tot sau parțial nume mari anchetate de procurori sau aflate deja în judecată pe rolul istanșelor în frunte cu Liviu Dragnea.
Mafia gulerelor albe
Direcția Națională Anticorupție (DNA) arată într-un comunicat că impactul dezincriminării abuzului în serviciu va fi încurajarea conduitei abuzive a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitatea a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice. DNA mai subliniază că modificarea ar favoriza atît persoanele care de acum înainte vor săvîrși fapte de abuz în serviciu, cît și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu.
Potrivit unei analize realizate de Hotnews, printre beneficiarii modificărilor aduse codului penal și codului de procedură penală s-ar afla, în afară de liderul PSD, Liviu Dragnea, fostul vicepremier, Gabriel Oprea, fostul ministru al turismului, Elena Udrea și Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte. Pe listă, s-ar mai afla Marian Vanghelie, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Dan Șova, Alina Bica și Laura Georgescu și mulți alți deputați, senatori, oameni politici, precum și o armată de actuali și foști președinți de consilii județene și primari.
DNA explică cum își bat ordonanțele joc de lege
Direcția Națională Anticorupție a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea prin ordonanță de urgență, a modificărilor Codului penal și Codului de procedură penală o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare și în proces de judecare.
Această analiză a fost făcută în condițiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiției, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal și la Codul de Procedură penală, pînă astăzi nu s-a conturat o perspectivă și o formă, alta decît cea inițială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvîrși fapte de abuz în serviciu fapte asimilate infracțiunilor de corupție. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Avînd în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată.
1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privețte această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existînd posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.
2. Orice faptă pentru care nu există plîngere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plîngere împotriva propriei persoane. Mai mult, plîngerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de cînd partea vătămată a cunoscut existența faptei. Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plîngeri prealabile.
Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, avînd ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plîngerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plîngerii, se va dispune încetarea procesului penal.
3. Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecință, scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sînt de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro), se arată în comunicatul DNA.
2.151 dosare la coș, mii de corupți cinstiți
În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare avînd ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu. În fața acestei realități, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cît și în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitatea a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice, susține DNA.
Și Parchetul General critică dur posibila modificare a codurilor penale
Și Parchetul General critică dur posibila modificare a codurilor penale anunțată de ministrul Justiției. Documentul ar putea fi aprobat de Guvern prin ordonanță de urgență. În cea de a doua intervenție publică a instituției de după ce ministrul justiției și-a făcut publice planurile, Parchetul spune că proiectul de modificare a legislației penale depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională.
Documentele lansate în dezbatare publică de Florin Iordache, continuă Parchetul General, îi încurajează pe funcționari să comită abuzuri în serviciu. Parchetul General începe prin a afirma că este, într-adevăr, nevoie, ca legislația penală să fie schimbată astfel încît ea să respecte mai multe decizii ale Curții Constituționale. Însă în actuala redactare modificările propuse depășesc limitele stabilite de CCR. Definiția conflictului de interese, de pildă, e schimbată substanțial, astfel încît denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului.
Liber la corupție
Parchetul dă și exemple: doi deputați și-au angajat anul trecut rudele la birourile parlamentare, iar 12 primari au cumpărat bunuri de la societăți ai căror asociați unici sau administratori erau rudele acestora. Abuzul în serviciu, mai spune Parchetul, condiționează existența infracțiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar, de 200.000 de lei. Or, o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată, de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu. În plus, nici nu se precizează dacă faptele comise sub acest prag mai sînt sancționate în vreun fel.
Lăsarea lor în afara ilicitului penal e calificată drept o situație deosebit de periculoasă. Parchetul critică și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu ea nu ar face decît să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală.
Banii rămîn în buzunarul hoților
Consecințele estimate de procurori: producerea unor pagube materiale grave și încălcări ale drepturilor persoanelor. În fine, Parchetul Înaltei Curți observă că în ultimii doi ani, aproape două mii de persoane au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Prejudiciile au fost de aproape 4 miliarde de lei și de aproape 200 de milioane de euro. Pentru neglijență în serviciu au fost judecați peste 200 de funcționari. În cazul lor, prejudiciile au fost de aproape 5 milioane și jumătate de lei și de un milion de euro.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!