Depozitele neconforme de deșeuri creează mari probleme
Județul Brașov riscă amenzi de 1,5 milioane euro pe lună
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Foto: www.tvfagaras.ro
Dimensiune font:
Autor: Mihaela Parghel,
25.01.2017
Județul Brașov riscă amenzi de 1,5 milioane de euro pe lună dacă în următoarele șase luni nu închide gropile de gunoi de la Rîșnov, Făgăraș și Rupea, unde, cel puțin teoretic, s-a sistat depozitarea încă din anul 2009. De altfel, acesta a fost unul dintre subiectele de discuții aprinse în cadrul întîlnirii informale dintre conducerea Consiliului Județean și parlamentarii de Brașov. La întîlnire a participat și primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, direct afectat de această situație, care le-a cerut insistent aleșilor județeni să ia cît mai rapid o decizie în ceea ce privește rezolvarea problemei, cu atît mai mult cu cît administrația județeană cam ocolește subiectul de luni bune. De altfel, la ultima întîlnire pe această temă, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Locale, nimeni din conducerea Consiliului Județean Brașov nu a participat, la București fiind prezenți doar primarii și reprezentanți ai celor trei localități brașovene vizate de amenda uriașă care paște județul.
Depozitele de la Făgăraș, Rupea și Rîșnov trebuie închise în șase luni
La cele trei depozite de deșeuri de la Făgăraș, Rupea și Rîșnov s-a sistat depunerea de deșeuri încă din 2009. Ulterior, au apărut informații și fotografii care au demonstrat că, cel puțin la Făgăraș, chiar și un operator de salubrizare încă mai depozita gunoi la depozitul unde oficial se sistase depunerea. Pînă acum s-a intervenit doar cu avertismente din partea autorităților de mediu sau a administrației județene. Mai nou, în contextul în care măsurile de închidere a celor trei depozite neconforme de deșeuri poate aduce, din luna iunie, amenzi de 1,5 milioane de lei lunar, primarul municipiului Făgăraș a cerut Consiliului Județean să se mobilizeze și să vină cu soluții rapide. Consiliul Județean trebuie să se mobilizeze și să vină cu proiectele, pentru că administrația județeană este entitatea care le poate propune. Trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm despre asta, alegem soluția cea mai bună. Soluții există. Proiecte pentru închiderea depozitelor există și acum, însă ele sînt mult umflate. De exemplu, pentru închiderea depozitului de deșeuri de la Făgăraș, proiectul este de 1,114 milioane de euro, cînd în fapt s-ar putea face cu 100 - 300.000 de euro, a spus Gheorghe Sucaciu, care susține că, per total, pentru închiderea celor trei gropi neconforme ar fi nevoie de aproximativ două milioane de euro. Tot pentru închiderea depozitului de deșeuri, orașul Rîșnov are un proiect de 5,262 milioane lei, iar Primăria Săcele, un proiect de 7,950 milioane lei.
Primarul Făgărașului cere Consiliului Județean să se mobilizeze
Pentru a încerca măcar o rezolvare a acestei situații, înainte ca ea să se transforme într-o gaură neagră pentru bugetul Consiliului Județean și al localităților vizate, primarul municipiului Făgăraș a cerut CJ să verifice dacă, la nivelul județului, poate fi constituită o singură asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) sau două care să aplice pe un proiect european în vederea obținerii fondurilor nerambursabile necesare închiderii depozitelor neconforme de deșeuri. Trebuie să vedem dacă la nivelul județului pot exista două ADI-uri care să acceseze fonduri. Pentru o parte a județului, localitățile din jurul Brașovului au concesionat serviciul de salubritate și au rezolvat problema. Noi, cei din zona Făgăraș-Rupea, nu am rezolvat problema. Însă, dacă putem constitui un ADI, sîntem dispuși să începem chiar de acum, pentru a cîștiga timp, a declarat Gheorghe Sucaciu, primarul municipiului Făgăraș.
O problemă moștenită din mandatul trecut
Președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, spune că este la curent cu această problemă de mediu și cu riscurile pe care și le asumă județul dacă pînă în luna iunie nu o va rezolva. Veștea a declarat însă că este o problemă pe care am moștenit-o în mandatul acesta și că de ea s-a ocupat, pînă la plecarea în Parlament, Izabella Ambrus, din poziția de vicepreședinte al Consiliului Județean. Au fost nenumărate întîlniri la Ministerul Mediului, la care a participat inclusiv Roxana Mînzatu (fost consilier județean, actual deputat al PSD, n.red). Am avut ședințe aici. Este un lucru pe care îl moștenim și noi, iar acum nu este nici o axă de finanțare pentru a putea accesa banii europeni necesari implementării proiectelor în ceea ce privește managementul deșeurilor. Totodată, încă nu a fost finalizat planul național de gestionare a deșeurilor, iar faptul că trebuie să așteptăm elaborarea acestui document, pentru a-l pregăti apoi pe cel de la nivel județean, l-ați spus și dumneavoastră. V-am întrebat dacă putem să o luăm înaintea celui național și ați spus că nu, le-a transmis președintele CJ parlamentarilor PSD și primarului independent de la Făgăraș, care au atacat această problemă.
Conducerea Consiliului Județean arată cu degetul și spre unii primari din Țara Făgărașului cînd motivează întîrzierea la care s-a ajuns în rezolvarea acestei probleme. De altfel, fostul vicepreședinte al CJ, Izabella Ambrus, care a avut în atribuții și problematica de mediu, spune că edilii din localități direct interesate de închiderea gropilor neconforme sau din localități cu probleme în gestionarea deșeurilor au lipsit de la întîlnirile la care au fost invitați la CJ.
CJ a dat cu piciorul la 176 de milioane de euro
Închiderea vechilor depozite de deșeuri este o problemă mai veche a județului Brașov, care putea fi rezolvată pînă acum, avînd în vedere că județul a avut la dispoziție și sumele necesare, din fonduri nerambursabile. Măsura a fost inclusă în Masterplanul de gestionare a deșeurilor, pe care Brașovul l-a avut pînă în anul 2010. Documentul, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 - 2013, includea măsuri pentru închiderea depozitelor neconforme de deșeuri, crearea unor stații de sortare și a unor stații de transfer al deșeurilor, dar și realizarea unui incinerator de deșeuri care era planificat să se construiască la Tărlungeni, printr-o investiție de 148 de milioane de euro. În 2013, ideea incineratorului a dispărut, cu atît mai mult cu cît administrația județeană a constatat că, dată fiind cantitatea prea mică de deșeuri din județ, o astfel de instalație care să deservească doar Brașovul nu ar fi fost fezabilă.
Valoarea totală a Masterplanului Integrat de Gestionare a Deșeurilor, coordonat de ADI ISO Mediu, a fost de 176 de milioane de euro, bani atrași din fonduri europene, însă proiectul nu a putut fi implementat pentru că în județ nu s-a putut crea un operator unic de salubritate, care să acționeze în toate localitățile.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!