Creșterea salariului minim la 1.450 lei ar putea majora șomajul sau extinde plata la negru
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: MEx,
09.01.2017
Creșterea salariului minim cu 16% de la 1 februarie, la 1.450 de lei, este o măsură cu impact negativ mai ales asupra afacerilor mici, care i-ar putea împinge pe unii patroni să închidă afacerea sau să taie din beneficiile angajaților, să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă, să opereze concedieri sau să crească prețurile, în condițiile în care și angajații mai bine plătiți ar putea cere creșteri salariale, spun economiștii consultați de news.ro. Efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plății la negru în anumite categorii de afaceri și stimularea economiei gri, parțial fiscalizate, în timp ce, într-un caz fericit, măsura ar putea ajuta la ieșirea României din modelul economic actual, bazat mai ales pe salarii mici.
Pro și contra salariului minim
Problema salariului minim este una intens dezbătută de către economiști. Unii se opun ideii de salariu minim, considerat o barieră de intrare pe piața muncii care îi afectează mai ales pe salariații cel mai puțin calificați, ce pierd contactul cu locurile de muncă plătite legal și depind fie de munca la negru, fie de asistența socială, deci de guvern. În acest fel, salariul minim poate fi considerat, spun acești economiști, chiar o încălcare a dreptului la muncă, pentru că le interzice salariaților săraci să lucreze. Pe de altă parte, alți economiști susțin salariul minim, pe care îl leagă de anumite drepturi sociale precum dreptul la un salariu decent. În Uniunea Europeană, 22 din 28 de state au salarii minime, iar șase țări - Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia - nu au stabilit un astfel de prag de intrare pe piața muncii, potrivit Eurostat. Datele Eurostat arată că, la 1 iulie 2016, dintre statele care aveau un salariu minim, cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană erau în Bulgaria (215 euro), România (276 euro), Ungaria (350 euro), Cehia (365 euro), Letonia (370 euro) și Lituania (380 euro), acestea fiind singurele state în care salariul minim este inferior pragului de 400 euro. La polul opus, cele mai mari salarii minime erau la jumătatea anului trecut în Luxemburg (1.923 euro), Irlanda (1.546 euro), Olanda (1.537 euro) și Belgia (1.532 euro). În ultimii șapte ani, salariul minim din România s-a dublat, de la 600 de lei în 2009 pînă la 1.250 de lei în prezent.
O veste proastă pentru mulți antreprenori
Noul guvern a anunțat deja că va pune în aplicare de la 1 februarie 2017 promisiunea electorală a PSD, de a majora salariul minim la 1.450 lei, echivalent cu 321 euro, la cursul actual. Această măsură nu are o acoperire în situația economiei și ar putea reprezenta o veste proastă pentru mulți antreprenori, a avertizat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Acest avans, din perspectiva mediului de afaceri, nu este tocmai o veste bună. Raportul dintre salariul mediu și cel minim a depășit 50%, peste media europeană, a spus Dumitru, citat de news.ro. Cîștigul salarial mediu net la nivel național, care include atît salariile, cît și bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajații, a ajuns în octombrie 2016 la 2.108 lei (469 euro), potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că patronii au multe opțiuni pentru a se adapta la noul salariu minim, în funcție de gradul de suportabilitate asupra afacerii. Economiștii pledează pentru o formulă prin care să fie legată creșterea salariului minim de anumiți indicatori economici, pentru a fi o măsură sustenabilă și nu una discreționară, politică. Salariile cresc, este firesc, dar este foarte important ritmul de creștere. Dacă este doar o măsură politică, fără acoperire economică, am putea asista la avansul economiei negre sau gri, a afirmat Dumitru.
Efecte dure
Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, estimează că această măsură ar putea duce la creșteri în lanț ale salariilor tuturor angajaților, iar cele mai dure efecte se vor simți în sectoarele economice cu un nivel tehnologic mai scăzut, unde cei mai mulți dintre angajați lucrează pentru salariul minim. Un angajat care cîștigă în prezent 1.500 de lei va cere și el 100-200 de lei în plus. Efectele se vor simți însă diferit, dar cel mai dur în industriile cu un nivel tehnologic mai scăzut, precum cea textilă, mobilă sau HoReCa, unde mare parte a angajaților au salariul minim, a spus Pârvan. El avertizează că unii patroni ar putea lua în calcul inclusiv să taie din beneficiile angajaților, să treacă o parte din salariați pe jumătate de normă sau să opereze concedieri. Această măsură ar putea avea efecte bune doar dacă va ajuta la ieșirea României din capcana salariilor mici. Pentru aceasta este însă nevoie de politici de stimulare a inovației și de reforme structurale, care lipsesc din programele electorale, fiind puțin populare, spun economiștii.
Pretext pentru creșterea prețurilor
Președintele organizației Romalimenta, Sorin Minea, care este și proprietar al producătorului de carne Angst, consideră că unii patroni vor folosi această măsură ca pretext pentru creșterea prețurilor. El estimează că prețurile practicate de producătorii de carne ar putea crește și cu 5% în acest an, în special în cazul produselor cu o calitate mai bună, dacă se păstrează actualele condiții ale pieței. Potrivti programului de guvernare, PSD și-a propus și creșterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 și 1.750 lei (389 euro) în 2020, aceasta fiind considerată varianta pesimistă a scenariului de evoluție economică.
Toate pensiile cresc de la 1 iulie, iar în martie pensia minimă ajunge 520 de lei
Guvernul a decis, în ședința de vineri, să majoreze punctul de pensie cu 9%, pînă la 1.000 de lei, ceea ce înseamnă o majorare a tuturor pensiilor aflate în plată, care se calculează în funcție de acest punct de pensie. Decizia e prevăzută într-o ordonanță de urgență, care cuprinde numeroase măsuri fiscale și/sau sociale, cu impact bugetar major. Ordonanța de urgență stabilește că, începînd cu data de 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie se majorează cu 9% și va fi de 1.000 lei. De asemenea, începînd cu 1 martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, va crește la 520 lei, se arată într-un comunicat al Executivului.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!