În toate bisericile și mănăstirile se face astăzi sfințirea Apei celei Mari, numită în popor Agheasma Mare
Astăzi, creștinii ortodocși și cei catolici prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care corespunde cu a șasea zi a creației biblice, a șasea zi din calendarul creștin. Boboteaza reprezintă botezul, scufundarea de trei ori în apa Iordanului a Mîntuitorului Iisus Hristos de către Sfîntul Ioan Botezătorul. În toate bisericile și mănăstirile se face astăzi sfințirea Apei celei Mari, numită în popor Agheasma Mare și considerată de creștinii ortodocși miraculoasă.
Puterea agheasmei
Se crede că agheasma adusă de la biserică la Bobotează are puterea de a vindeca bolile, aduce noroc și spor. Este păstrată tot anul într-un mic vas, lîngă icoană, și are calitatea de a nu se altera în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit. Dacă totuși agheasma mare păstrată de la Bobotează devine vîscoasă sau capătă gust neplăcut, se crede că o persoană din casa respectivă a comis un mare păcat sau că asupra casei a fost aruncat un mare blestem, pe care numai preotul îl va putea desface. De obicei, se crede că sînt suficiente cîteva picături din această agheasmă pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. În fiecare dimineață, credincioșii trebuie să bea din apa sfințită, pe nemîncate, vreme de opt zile. Trebuie rostită și o rugăciune.
Acesta este Fiul Meu cel iubit
De Bobotează are loc prima Teofanie, adică arătarea Sfintei Treimi, de la venirea în lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. În acea clipă, cerurile s-au deschis, Duhul Sfînt în chip de porumbel a stat deasupra Mîntuitorului, iar glasul Tatălui Ceresc s-a auzit zicînd: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit, iar Fiul primește botezul pocăinței de la Ioan, în Iordan. Sărbătorirea Botezului Domnului se mai numește, după un termen grecesc, și Epifanie, adică Arătarea Domnului. Se zice că în această zi, o dată cu sfințirea apei de către preot, sînt sfințite toate apele pămîntului. De aceea, femeile nu spală rufe în următoarele opt zile, pînă la sfîrșitul praznicului. Sărbătoarea Botezului Domnului (sau Iordanul) este urmată de ziua cinstirii lui Ioan Botezătorul.
Piftie și grîu fiert
Pentru ziua de Bobotează, femeile prepară piftie și grîu fiert, alimente care, se crede, au un puternic caracter ritualic, aducînd în case belșug și noroc. Tot gospodinele au mare grijă să adune toate rufele spălate și puse la uscat prin curte, pentru ca nu cumva dracii care fug în pustiu cînd preotul sfințește apa să se ascundă prin rufele uitate afară. Vînătorii au și ei credințele lor pentru această zi. Cel care înmoaie primul țeava puștii în apa abia sfințită va ochi fără greșeală și va avea mult noroc la vînat întregul an. Tot în ziua de Bobotează se credea că pruncii care s-au născut morți sau au murit fără a fi botezați își pot primi botezul prin turnare de agheasmă pe mormîntul lor, pînă în amurgul Bobotezei, luată în această zi de la șapte biserici. În noaptea de Bobotează se spune că se deschide cerul și orice dorință i se va îndeplini celui care a asistat la această minune.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!